Un tribunal din Los Angeles a stabilit, într-o decizie istorică, că platformele Instagram și YouTube creează dependență în rândul adolescenților, nu accidental, ci printr-o strategie deliberată. Verdictul, coroborat cu o amendă de 375 de milioane de dolari impusă de un alt tribunal din Arizona companiei Meta, semnalează o schimbare majoră în modul în care justiția americană tratează giganții tech. Aceste decizii deschid calea pentru alte procese similare și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul rețelelor sociale și al inteligenței artificiale.
Dependența, „creatǎ prin design”
Procesul de la Los Angeles, care a vizat Meta și YouTube, a dezvăluit documente interne ale companiei Meta, care arată modul în care rețelele sociale au fost concepute pentru a crea dependență. Strategia includea recrutarea utilizatorilor tineri, chiar sub vârsta legală, și utilizarea unor mecanisme precum „scroll-ul infinit” și redarea automată a videoclipurilor, pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp. În corespondența internă, angajații Meta se comparau cu companiile de țigări, iar Instagramul era descris ca un drog, cu ei înșiși fiind „dealerii”. Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, a fost direct implicat în aceste decizii.
În cadrul procesului, au fost prezentate dovezi concrete ale efectelor negative ale dependenței de rețelele sociale, cum ar fi creșterea depresiei, anxietății și a tendințelor suicidare în rândul adolescenților. Un exemplu relevant a fost cel al unei tinere care a folosit YouTube de la vârsta de 6 ani și Instagram de la 9 ani, dezvoltând ulterior probleme de sănătate mintală.
Paralela cu industria tutunului
Profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, a subliniat importanța verdictului în cadrul unui interviu pentru Antena3.ro, comparând tacticile folosite de companiile de social media cu cele ale industriei tutunului din anii ’80. „Știau exact ce fac,” a spus Bjola. La fel ca în cazul țigărilor, companiile de social media au folosit strategii pentru a maximiza dependența utilizatorilor: design adictiv, expunerea la continut dăunător si ascunderea informațiilor despre efectele nocive.
Profesorul a remarcat că decizia tribunalului din Los Angeles stabilește un precedent important, care ar putea influența alte procese în curs și în viitor. Totodată, decizia a fost urmată de o amendă grea, aplicată de un tribunal din Arizona, pentru eșecul Meta de a proteja copiii pe Facebook de prădătorii sexuali. Bjola sugerează că această decizie ar putea avea un impact și în Europa, unde se discută despre reglementarea designului adictiv al platformelor sociale.
Riscurile inteligenței artificiale
Dincolo de rețelele sociale, atenția se îndreaptă acum către riscurile generate de inteligența artificială. Cazuri de psihoză, decizii financiare dezastruoase și chiar sinucideri asociate cu utilizarea chatbot-urilor au fost deja documentate. Bjola avertizează că, la fel ca în cazul rețelelor sociale, inteligența artificială poate crea dependență și poate avea efecte negative asupra sănătății mintale.
Expertul subliniază că, în timp ce instrumentele de inteligență artificială pot fi utile, este crucial să se abordeze cu precauție utilizarea lor, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile. El menționează importanța unei educații adecvate privind limitele și riscurile acestor tehnologii, pentru a preveni decizii proaste și efecte nedorite.
La nivel european, se discută despre introducerea unor măsuri de reglementare în domeniul inteligenței artificiale, plecând de la o strategie europeană.
