Un tribunal din Los Angeles a stabilit, într-o premieră, că rețelele de socializare Instagram și YouTube creează dependență în rândul adolescenților, nu doar ca efect secundar, ci intenționat. Verdictul deschide o poartă pentru alte procese similare și aruncă o umbră asupra modului în care funcționează algoritmii platformelor digitale. Experții avertizează că, la fel ca în cazul industriei tutunului, este vorba despre o strategie gândită pentru a maximiza profiturile.
Dependența digitală, o strategie similară cu cea a producătorilor de țigări
Potrivit analizei făcute de experți din diverse domenii pentru Antena3.ro, verdictul din Statele Unite are o importanță majoră pentru întreaga lume. Alin Popescu, CEO Avocat.net, explică modul în care o lege americană din anii ’90, numită „Communications Decency Act”, a oferit platformelor o imunitate largă. Secțiunea 230 a acestei legi stipula că rețelele sociale nu sunt responsabile pentru mesajele postate de utilizatori. Acest lucru a permis companiilor să se concentreze pe algoritmi, nu pe conținutul în sine.
Însă, problema nu mai este legată doar de conținutul postat de utilizatori. Algoritmii, creați de companii, au rolul de a „ține” utilizatorii pe platforme, de a-i „introduce în bule” și de a-i determina să petreacă cât mai mult timp online.
Un punct crucial al procesului de la Los Angeles au fost documentele interne ale companiei Meta, care au arătat că strategia era de a atrage adolescenți cât mai tineri. „Trimiterea se făcea chiar la Mark Zuckerberg, care a dat instrucțiuni în acest sens”, a declarat Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford. Scopul era de a forma o dependență pe termen lung.
Documentele interne, acuzații și analogii cu „Big Tobacco”
În timpul procesului, s-a făcut o comparație cu companiile de țigări din anii ’80. Angajații Meta au folosit expresii precum: „Parcă suntem precum companiile de țigări” sau „Noi suntem dealerii”. Corneliu Bjola și Alin Popescu au subliniat că această paralelă nu este o simplă figură de stil, ci o repetare a unui tipar. Companiile de tutun manipulau nivelul de nicotină pentru a crea dependență, în timp ce rețelele sociale folosesc algoritmi.
Expertul în media digitală Dragoș Stanca a mers mai departe cu analogia. El a afirmat că „scrolling is the new smoking” nu mai este doar o metaforă, ci o realitate globală. Adepții acestei idei avertizează că generațiile viitoare ar putea privi cu uimire modul în care rețelele sociale au fost folosite pentru informare.
Între timp, în Europa, amenzile pentru încălcări rămân, de multe ori, mai degrabă simbolice, fiind considerate un cost de operare pentru companii.
Viitorul: inteligența artificială și riscurile ascunse
Dincolo de rețelele sociale, o nouă amenințare se conturează: inteligența artificială. Corneliu Bjola a avertizat despre cazuri de psihoză și decizii financiare dezastruoase, generate de interacțiunea cu roboți conversaționali. Utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale ridică probleme serioase, mai ales pentru cei cu un nivel minim de educație în acest domeniu.
Pentru a contracara aceste riscuri, Bjola recomandă o abordare sceptică. Este esențial să verifici informațiile primite de la inteligența artificială, să pui întrebări și să nu accepți orbește ceea ce ți se comunică. De asemenea, este importantă educarea utilizatorilor cu privire la modul în care funcționează aceste instrumente.
În prezent, în Statele Unite, au fost depuse peste 2.000 de petiții similare, iar verdictul din California stabilește un precedent important în lupta împotriva dependenței digitale.
