Cluj 12°C
Timișoara 13°C
Iași 17°C
Constanța 18°C
Megalit misterios, vechi de 6.200 de ani, descoperit în România
Arheologii au descoperit o megastructură veche de 6.200 de ani în județul Botoșani, o realizare care ar putea rescrie istoria culturii Cucuteni-Trypillia. Clădirea comunitară, datând din jurul anului 4000 î.e.n., reprezintă una dintre cele mai vechi megastructuri cunoscute la nivel mondial și este doar a șasea de acest gen găsită în cadrul acestei culturi.
O descoperire uluitoare la Stăuceni-Holm
Situată în așezarea Stăuceni-Holm, structura dreptunghiulară impresionantă se întinde pe o suprafață de aproximativ 350 de metri pătrați. Aceasta este delimitată de șanțuri defensive și o palisadă, fiind de trei până la cinci ori mai înaltă decât casele obișnuite. Arheologii estimează că comunitatea înconjurătoare număra aproximativ 320-350 de locuitori, un număr modest în comparație cu alte situri Cucuteni-Trypillia. Descoperirea indică totuși o investiție semnificativă în această clădire comunală supradimensionată.
Datarea cu radiocarbon a structurii o plasează printre cele mai vechi megastructuri ale acestei culturi, care a înflorit pe teritoriul actualei Românii, Moldovei și Ucrainei între aproximativ 4800 și 3000 î.e.n. În interiorul clădirii, cercetătorii au descoperit o podea din stejar acoperită cu argilă arsă și o concentrație mare de artefacte. Printre acestea se numără un cap de taur sculptat atașat unui bol „remarcabil”, un idol conic cu funcție necunoscută, trei polonice și un vas pictat în ocru roșu, alături de numeroase unelte de silex.
Misterul funcției clădirii
Rămășițele vegetale conservate în clădire includ cereale, fructe și semințe de mătrăgună, o plantă psihoactivă folosită frecvent în contexte medicinale și rituale cu mii de ani în urmă. Cercetătorii consideră că megastructura avea probabil mai multe încăperi, folosite pentru locuit, gătit, depozitare și posibil activități rituale. Există chiar speculații privind existența unui etaj superior, care putea funcționa ca o terasă în aer liber.
Studiile inițiale sugerau prezența vetrelor și gropilor de depozitare, dar săpăturile au contrazis această presupunere. Scopul exact al clădirii rămâne un mister. Autorii studiului publicat într-o revistă de specialitate avertizează că „în această etapă a cercetării este nerealist să se considere funcția clădirii ca fiind una de depozitare sau un loc comun pentru consumul de alimente.” Nu există dovezi clare că ar fi servit exclusiv ca spațiu de cult. Totuși, cercetătorii sugerează că ar fi putut fi o „casă mai mare pentru o familie mai numeroasă, o clădire comună pentru luarea deciziilor sau un loc de întâlnire pentru locuitori de rang înalt.”
Un pas spre reevaluarea istoriei
Având în vedere că doar o pătrime din clădire a fost excavată până în prezent, se așteaptă continuarea lucrărilor să aducă mai multe informații despre modul în care această comunitate veche de 6.200 de ani s-a organizat. Descoperirea obligă la „regândirea modului în care comunitățile Cucuteni-Trypillia se autoguvernau — și când”.
Sursa: Go4IT
