Masa de Paște, un pericol caloric: Peste 6000 kcal ușor de atins în România

Cum ne afectează obiceiurile alimentare de Paște

Cori Grămescu, tehnician nutriționist și Nutrition Coach acreditat NASM, atrage atenția asupra combinațiilor alimentare și a cantităților consumate în această perioadă. Nu un singur preparat este problematic, ci acumularea lor pe parcursul întregii zile. Ritmul meselor și durata lungă de consum alimentar contribuie la un aport caloric ridicat.

În loc de mese structurate, de Paște, alimentația se transformă într-un „maraton” culinar. Gustările repetate, precum o felie de cozonac sau câteva linguri de salată boeuf, adaugă calorii „invizibile”. Fără să ne dăm seama, putem dubla aportul caloric din aceste mici „excepții”. Mic dejunul sau gustările de început, prânzul tradițional, gustările dintre mese și deserturile pot însuma peste 6000 kcal. Aceasta conduce la o acumulare de 3-4 kilograme după patru zile de mese tradiționale.

De ce sunt mesele de Paște atât de bogate caloric

Problema nu ține doar de preparate, ci și de modul de gătire. Bucătăria tradițională românească folosește frecvent cantități mari de ulei, unt și smântână. Preparatele precum drobul, salata boeuf sau sarmalele au o densitate calorică ridicată. Combinațiile dintre ele cresc rapid aportul total.

Cori Grămescu subliniază că nu există un singur vinovat pentru creșterea în greutate, ci suma alegerilor pe care le facem de-a lungul zilei. Combinația de preparate bogate în grăsimi cu porții mari și deserturi concentrate în zahăr reprezintă o problemă majoră. Totodată, multe preparate sunt gătite cu ingrediente care cresc densitatea calorică, fapt ce conduce la un surplus caloric semnificativ.

Paștele, o sărbătoare cu gust, dar și cu echilibru

Pentru a menține echilibrul, este esențial să adăugăm alimente cu densitate calorică redusă și bogate în fibre. Salata verde cu legume de sezon, salata de sfeclă roșie sau murăturile sunt de ajutor. Acestea ajută digestia și reduc tendința de a consuma excesiv preparate grele.

Grămescu recomandă legumele de sezon ca bază pentru fiecare masă, nu doar ca decor. Acestea aduc volum în farfurie, fibre și prospețime. În plus, combinația dintre carne și verdețuri susține digestia și ajută la evitarea senzației de disconfort după masă. Un alt principiu util este regula echilibrului în farfurie. Jumătate din farfurie trebuie ocupată de legume, un sfert de proteine și un sfert de carbohidrați.

În cadrul programelor de slăbire personalizate, mesele de sărbătoare sunt abordate individual. Clienții învață concret cum arată echilibrul alimentar în contexte sociale reale. Educația nutrițională aplicată în viața reală este cheia pentru a evita fluctuațiile de greutate.

Așadar, un Paște echilibrat nu înseamnă renunțarea la preparatele preferate, ci savurarea lor cu măsură.