Alexandru Averescu: Omul care a oprit ofensiva germană și a intrat în politică Mareșalul Alexandru Averescu, o figură marcantă a începutului de secol XX în România, este recunoscut în special pentru contribuția sa decisivă în timpul Primului Război Mondial

Alexandru Averescu: Omul care a oprit ofensiva germană și a intrat în politică

Mareșalul Alexandru Averescu, o figură marcantă a începutului de secol XX în România, este recunoscut în special pentru contribuția sa decisivă în timpul Primului Război Mondial. A condus armata română în bătăliile de la Mărăști și Oituz, oprind înaintarea trupelor germane spre Iași și Odessa. Pe lângă cariera militară de succes, Averescu a avut și o importantă carieră politică, fiind de două ori prim-ministru al României.

De la Războiul de Independență la Cabinetul Sturdza

Născut la Ismail, în Basarabia, la 9 martie 1859, Alexandru Averescu a avut un parcurs neobișnuit. A început studiile la Seminarul Teologic, dar le-a întrerupt pentru a participa ca voluntar la Războiul de Independență. Ulterior, a urmat cursurile Școlii Superioare de Război de la Torino. După întoarcerea în țară, a urcat treptele ierarhiei militare, ajungând ministru de război în guvernul condus de Dimitrie Sturdza în 1907. Din această poziție, a fost implicat direct în reprimarea răscoalei țărănești din același an, ordinele sale fiind interpretate de mulți ofițeri ca o dovadă a fermității sale. „Este ordinul generalului Averescu”, se spunea atunci.

În timpul celui de-al Doilea Război Balcanic, Averescu a fost numit șef al Marelui Stat Major. Cu toate acestea, notorietatea sa a crescut semnificativ în Primul Război Mondial, când, în calitate de comandant al Armatei a II-a, a obținut victorii cruciale la Mărăști și Oituz în 1917. Aceste succese nu au dus la eliberarea Bucureștiului, astfel că regele Ferdinand i-a încredințat formarea unui guvern care să negocieze pacea cu Puterile Centrale. Averescu a optat pentru un acord preliminar la Buftea, fiind înlocuit ulterior de Alexandru Marghiloman.

Ascensiunea în Politică și Reformele Aplicate

După ce a demisionat din armată, Averescu a intrat în viața politică, fondând Partidul Poporului. Acesta a câștigat rapid popularitate, mai ales în rândul populației rurale. A fost prim-ministru în două rânduri, în primul mandat (1920-1921) concentrându-se pe unificarea monetară, reforma financiară și reforma agrară. Simpatizanții săi, țăranii, au fost totuși nemulțumiți de modul în care a fost implementată reforma agrară, în special de faptul că nu au primit cele cinci hectare promise.

În 1930, Averescu l-a sprijinit pe Carol al II-lea să revină în țară, fiind ulterior recompensat cu titlul de mareșal. În 1937, a fost numit membru al Consiliului de Coroană, iar în 1938 a acceptat să facă parte din guvernul condus de patriarhul Miron Cristea, în perioada în care Carol al II-lea a instaurat dictatura regală. Alexandru Averescu a murit la scurt timp și este înmormântat în cripta eroilor de la Mărăști.

Ziua de 9 martie are și alte semnificații istorice: s-a născut Amerigo Vespucci, a avut loc premiera operei „Nabucco” de Verdi, s-au născut Bobby Fischer și Iuri Gagarin, și a fost creată păpușa Barbie.

Sursa: Descopera