Mâncatul emoțional la copii: Un fenomen normal, dar care necesită atenție Mâncatul emoțional este un comportament normal pentru copii, însă modul în care acesta este gestionat este crucial, potrivit Ralucăi-Maria Popa, specialist în nutriție clinică și dietetică

Mâncatul emoțional la copii: Un fenomen normal, dar care necesită atenție

Mâncatul emoțional este un comportament normal pentru copii, însă modul în care acesta este gestionat este crucial, potrivit Ralucăi-Maria Popa, specialist în nutriție clinică și dietetică. Aceasta a explicat pentru G4Food că înțelegerea și abordarea corectă a acestui fenomen pot preveni probleme de sănătate pe termen lung. Studiile arată că un număr semnificativ de copii se confruntă cu mâncatul emoțional, indiferent de vârstă sau context social.

Diferența dintre foamea fiziologică și mâncatul emoțional

Specialistul subliniază diferența fundamentală dintre foamea fiziologică și mâncatul emoțional. „Foamea fiziologică apare într-un anumit ritm al zilei și dispare după ce mâncăm. În schimb, mâncatul emoțional apare brusc, sub formă de poftă pentru un aliment specific și nu dispare odată cu sațietatea”, explică Popa. Această distincție este vitală pentru părinți, deoarece îi ajută să identifice și să abordeze corect nevoile copiilor lor. Recunoașterea semnalelor de foame reală, comparativ cu răspunsul la emoții, este primul pas în gestionarea adecvată a alimentației.

Comportamentul alimentar dezvoltat în copilărie poate avea un impact semnificativ asupra obiceiurilor de alimentație din viața adultă. Copiii care învață să-și gestioneze emoțiile prin alte mijloace decât mâncarea sunt mai predispuși să dezvolte o relație sănătoasă cu alimentele. Ignorarea sau reprimarea mâncatului emoțional poate duce la supraalimentare sau la restricții alimentare severe, ambele cu consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale.

Manifestări și gestionare

Mâncatul emoțional la copii se poate manifesta diferit în funcție de vârstă. La vârste mici, acesta poate lua forma refuzului alimentar sau a excluderii anumitor grupe de alimente. Odată cu înaintarea în vârstă, tendința se poate transforma în supraalimentare, ceea ce poate duce la probleme de greutate și la creșterea riscului de boli cronice. Este esențial ca părinții și educatorii să fie atenți la semnalele copiilor și să le ofere un suport adecvat pentru a face față emoțiilor.

Gestionarea mâncatului emoțional implică identificarea factorilor declanșatori, încurajarea exprimării emoțiilor prin alte metode (prin discuții, activități recreative) și oferirea unor alternative sănătoase la alimente. Consultarea unui specialist în nutriție sau a unui psiholog poate fi de asemenea utilă pentru a aborda această problemă în mod eficient. Acesta poate oferi strategii personalizate și sprijin pentru copii și părinți.

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, rata obezității infantile în România a crescut cu 15% în ultimii cinci ani, iar mâncatul emoțional este considerat un factor important în această tendință.

Sursa: G4Media