Magyar și Tisza, pe muchie de cuțit: Ating două treimi în Parlament? Verdict, incert
Rezultatul alegerilor din Ungaria ar putea fi amânat până în luna mai, pe fondul unor proceduri complicate de numărare a voturilor și al posibilelor dispute juridice. Scrutinul a avut loc într-o atmosferă tensionată, cu acuzații de fraudă de ambele părți. O proiecție sugerează că partidul de opoziție Tisza ar putea obține un număr important de mandate, dar majoritatea necesară pentru schimbări constituționale este strâns legată.
Calculele finale, o așteptare de durată
Conform datelor furnizate după închiderea secțiilor de votare, Tisza ar beneficia de 55,5% din voturile exprimate pe liste, în timp ce Fidesz ar atinge 37,9%. Această estimare ar indica că noul partid de opoziție ar putea câștiga între 131 și 139 de mandate. Majoritatea de două treimi, esențială pentru modificările constituționale, este atinsă la 133 de mandate.
Totuși, calculele finale ar putea dura. Numărarea voturilor cetățenilor cu viză de flotant și a celor exprimate prin ambasade și consulate va avea loc abia pe 17 sau 18 aprilie. Peste 314.000 de alegători se încadrează în aceste categorii speciale. Având în vedere diferențele uneori minime între primii doi clasați în unele circumscripții, aceste sute de mii de voturi pot schimba soarta a cel puțin 1-2 mandate, exact cele de care depinde pragul de două treimi.
Posibile acuzații și un „ping-pong” juridic
Alegerile au fost marcate de controverse. Opoziția, sprijinită de activiști, a monitorizat secțiile pentru a preveni posibile fraude, în timp ce partidul de guvernământ a acuzat Tisza de cumpărare de voturi. Această vigilență a generat dovezi vizuale care ar putea fundamenta contestații.
O posibilă fraudă înregistrată în ziua votului trebuie contestată în trei zile, chiar dacă nu a fost stabilit rezultatul final. Dacă comisiile electorale locale nu gestionează eficient plângerile, procesele s-ar putea muta, rând pe rând, de la Comitetul Electoral Național la Curia (Curtea Supremă) și la Curtea Constituțională. Aceste căi de atac se supun unor termene extrem de scurte, riscând să declanșeze un joc de „ping-pong juridic”.
Rolul președintelui și posibile scenarii
În cazul unui parlament fragmentat, rolul președintelui republicii, Tamas Sulyok, va fi determinant. Legea nu îl obligă să mandateze liderul partidului cu cele mai multe locuri să formeze guvernul. Dacă se poate forma o majoritate, președintele i-ar putea solicita lui Viktor Orban să formeze un nou cabinet. Dacă niciun premier nu este votat în 40 de zile, șeful statului este obligat să dizolve legislativul și să convoace din nou alegeri în termen de 120 de zile.
Legislativul prevede ca noua sesiune parlamentară să fie convocată în termen de 30 de zile de la scrutin. Cu posibile renumărări și reluări de alegeri, rezultatele finale oficiale ar putea fi anunțate abia în luna mai. Executivul ar putea folosi un decret de urgență pentru a invalida deciziile de stabilire a rezultatelor, invocând, de exemplu, o interferență străină masivă.