Cluj 20°C
Constanța 11°C
Magyar dă de gol relația energetică cu Rusia: Ce se va întâmpla
Noul lider politic al Ungariei, Peter Magyar, a generat reacții la Bruxelles prin declarațiile sale privind politica energetică. La prima conferință de presă după victoria electorală, Magyar a anunțat că Budapesta va căuta în continuare cele mai avantajoase surse de energie, inclusiv din Rusia. Această poziție contrazice, aparent, eforturile Uniunii Europene de a reduce dependența de resursele energetice rusești.
Reacțiile la nivel european
Declarațiile lui Magyar pot tensiona relațiile cu Bruxelles-ul. Uniunea Europeană a stabilit ca obiectiv eliminarea importurilor de energie rusească până la finalul anului 2027. Cu toate acestea, Magyar pare decis să prioritizeze interesele economice ale Ungariei. El a subliniat că geografia și interesele economice vor influența puternic deciziile guvernului ungar.
Noua abordare a lui Magyar contrastează cu așteptările europene, mai ales după plecarea de la putere a lui Viktor Orban. Fostul lider ungar a avut frecvente divergențe cu instituțiile europene pe teme legate de sancțiuni și energie. Magyar a sugerat chiar că Uniunea Europeană ar trebui să reconsidere sancțiunile impuse energiei rusești. Motivul invocat de Magyar este presiunea economică resimțită de consumatori și companii, cu accent pe necesitatea de a oferi prețuri accesibile.
Dependența persistentă a Ungariei de Rusia
Ungaria se confruntă cu o dependență semnificativă de resursele energetice rusești. Aproximativ 90% din necesarul de energie al țării provine încă din importuri rusești. Situația a fost agravată de problemele apărute pe conducta Drujba, o rută vitală pentru transportul petrolului prin Ucraina. Fluxurile prin această conductă au fost chiar suspendate în unele perioade.
Din cauza lipsei de ieșire la mare și a opțiunilor limitate, Ungaria a fost nevoită să utilizeze rezervele strategice și să reducă activitatea rafinăriei naționale. Compania MOL a crescut importurile maritime prin terminalul croat Omišalj, conectat la conducta Adria. Livrările prin Croația au crescut la aproximativ 100.000 de barili pe zi. Deși petrolul a fost importat și din Libia și Norvegia, analiștii sugerează că aceste alternative sunt mai costisitoare.
Peter Magyar nu a oferit detalii concrete despre cum va implementa această abordare, dar declarațiile sale indică o posibilă schimbare de direcție în politica externă și energetică a Ungariei.
