Liderii financiari globali, dezamăgiri majore: NU pot controla șocurile

Instabilitate și optimism fragil

Participanții la reuniunile de la Washington au trecut rapid de la pesimism la un optimism moderat. Acesta a fost generat de speranța redeschiderii Strâmtorii Ormuz de către Iran, un important coridor pentru transportul global. Din păcate, optimismul a fost de scurtă durată. Au urmat noi atacuri asupra navelor comerciale și blocarea din nou a traficului, reaprinzând îngrijorările legate de stabilitatea economică globală.

FMI și Banca Mondială au promis pânã la 150 de miliarde de dolari pentru statele în curs de dezvoltare afectate de criza energetică. În același timp, au salutat reluarea cooperării cu guvernul interimar din Venezuela. Instituțiile au avertizat statele să evite stocarea excesivă de petrol și subvențiile costisitoare pentru combustibili. Cu toate acestea, au recunoscut influența evenimentelor geopolitice asupra economiei mondiale. „Unele dintre cele mai importante decizii pentru economia globală nu se iau aici. Cel mai important lucru pentru economia globală s-a întâmplat între Statele Unite și Iran”, a declarat Josh Lipsky, director al programului de economie internațională la Atlantic Council.

Mohammed Al-Jadaan, ministrul de Finanțe al Arabiei Saudite, a rezumat atmosfera generală. Acesta a afirmat că nu se va simți confortabil să prevadă o îmbunătățire a perspectivelor economice până când petrolierele nu vor putea circula liber prin Strâmtoarea Ormuz, cu costuri de asigurare rezonabile.

Recesiune globală, un risc real

FMI a revizuit ușor în jos prognoza de creștere economică globală pentru 2026, la 3,1% în scenariul optimist. Cu toate acestea, instituția a avertizat asupra unui scenariu mai sumbru, cu o creștere de doar 2,5%. Dacă conflictul din Orientul Mijlociu va continua, FMI nu exclude posibilitatea unei recesiuni globale.

Economia mondială nu-și revenise pe deplin după șocul tarifelor comerciale impuse de administrația Donald Trump. Războiul izbucnit la sfârșitul lunii februarie între Statele Unite, Israel și Iran a generat o nouă criză energetică. Miniștrii de Finanțe și reprezentanții băncilor centrale au subliniat că seria de șocuri globale, de la pandemie până la invazia Rusiei în Ucraina, indică o diminuare a rolului Statelor Unite ca principal stabilizator al economiei globale. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a propus o inițiativă pentru coordonarea acțiunilor G20, FMI și Băncii Mondiale. Scopul este de a asigura aprovizionarea globală cu îngrășăminte, afectată de perturbările din regiunea Golfului.

Pentru multe economii emergente, criza actuală aduce presiuni suplimentare asupra bugetelor, inflației și datoriei publice. Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, ministrul Finanțelor din Lesotho, a declarat că succesiunea rapidă a șocurilor economice face planificarea dificilă pentru economiile mici și vulnerabile. Kevin Chika Urama, economistul-șef al Băncii Africane de Dezvoltare, a afirmat că „Tensiunile geopolitice au devenit noua normalitate, iar incertitudinea în politicile economice a devenit o certitudine”.

Oficiali europeni au subliniat importanța deblocării Strâmtorii Ormuz pentru stabilizarea economiei globale. Mai multe state își reevaluează strategiile energetice și comerciale. Aceste demersuri vizează adaptarea la o lume fragmentată și la prețuri ridicate ale energiei.

Sursa: News.ro