Cer fragmentat Cluj 27°C Cer acoperit de nori Timișoara 30°C Cer acoperit de nori Iași 28°C Cer acoperit de nori Constanța 25°C
ULTIMA ORA
Legea salarizării, Ziua Cârtiței: Aceiași actori, același eșec
Politică

Legea salarizării, Ziua Cârtiței: Aceiași actori, același eșec

26 august 2026, 19:06 Mihai Constantinescu

Conform Mediafax: România riscă să piardă o finanțare europeană de 770 de milioane de euro din PNRR din cauza eșecului reformei sistemului de salarizare din sectorul public, un proces descris de ministrul Dragoș Pîslaru drept o „Ziua Cârtiței”, cu aceiași actori implicați, dar cu mize mult mai mari acum. UE oferă fonduri, dar România trebuie să îndeplinească condițiile, iar acest lucru pare să fie din nou pus sub semnul întrebării.

PSD, „principalul vinovat” pentru eșec

Ministrul Dragoș Pîslaru a indicat PSD ca fiind principalul responsabil pentru blocajul înregistrat în negocierile privind reforma salarizării din sectorul public. El a subliniat faptul că Ministerul Muncii s-a aflat sub conducerea social-democraților timp de patru ani și jumătate, cu trei miniștri succesivi, perioadă în care, susține Pîslaru, nu a fost prezentat niciun proiect concret și niciun fel de consultare cu sindicatele și partenerii sociali.

Potrivit ministrului, PSD a încheiat în 2016 un acord cu mai multe sindicate, promițând beneficii pe care bugetul nu le putea susține, fapt ce a condus la adoptarea Legii 153/2017. Astăzi, constatăm că implementarea legii a atins doar 60%, iar inechitățile salariale au crescut semnificativ. Acest lucru se datorează apariției multiplelor legi speciale și amendamente punctuale, care au transformat sistemul unitar într-o competiție bazată pe influență politică și pe obținerea de sporuri suplimentare.

Salariile din public, în creștere față de privat

Proiectul de reformă, elaborat în mandatul lui Dragoș Pîslaru, a luat în calcul constrângerile bugetare și necesitatea corectării inechităților din sistemul public. Bugetul alocat acestui proiect a crescut de la 8 miliarde de lei la 12,1 miliarde de lei, după o analiză a mai multor variante.

Cele mai mari alocări sunt destinate educației, cu 3,3 miliarde lei, și sănătății, cu 2,9 miliarde lei. Împreună, cele două sectoare primesc aproape jumătate din bugetul propus, o situație considerată firească de ministru, având în vedere numărul mare de angajați din aceste domenii, care depășește 500.000 de persoane cumulat. Ministrul a semnalat și o „nepăsare față de soarta altor categorii de angajați publici”, subliniind că, în medie, salariile din sectorul public au depășit deja nivelul celor din sectorul privat.

PSD acuzat de sabotaj

Dragoș Pîslaru a recunoscut că există sindicate care au înțeles contextul dificil al reformei, dar și grupuri ale căror nemulțumiri sunt justificate. Cu toate acestea, el a acuzat PSD că a „ales deliberat și conștient să saboteze fiecare pas al acestui proces”. Această acțiune de sabotaj, susține ministrul, s-a manifestat direct pe plan politic și indirect prin intermediul unor „agenții de influență din zona sindicală”.

Riscul pentru România nu se limitează la pierderea fondurilor europene. Prin blocarea reformei salarizării din sectorul public, țara pierde și oportunitatea de a corecta inechitățile sistemice și de a moderniza o componentă esențială a administrației publice. Negocierile pentru finalizarea proiectului de lege continuă, însă contextul politic pare să complice din ce în ce mai mult atingerea unui consens.

Sursa: Mediafax