Legea Salarizării Unite pică. Pîslaru confirmă eșecul

Conform Economica: Eșecul legii salarizării unitare, PSD acuzat de întârziere

Negocierile pentru adoptarea Legii salarizării unitare la nivelul sectorului public au eșuat, principalul vinovat fiind desemnat PSD, partid care a condus Ministerul Muncii pe parcursul a patru ani și jumătate din perioada PNRR. Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, susține că PSD nu a prezentat niciun proiect concret și nu a inițiat consultări cu partenerii sociali în această perioadă, oferind promisiuni neonorate.

Demersul ministrului interimar și obstacolele întâmpinate

Pîslaru a preluat mandatul în aprilie și recunoaște că nu a reușit să finalizeze o „minune”, dar a pus pe masă un proiect elaborat tehnic, luând în considerare constrângerile bugetare și angajamentul României față de disciplina financiară. Proiectul său viza corectarea inechităților cauzate de promisiunile anterioare ale Legii nr. 153/2017, lege care, potrivit ministrului, nu a fost implementată decât în proporție de 60%, conducând la creșterea discrepanțelor salariale prin multiple legi speciale și amendamente punctuale.

Potrivit ministrului interimar, PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021, cu termenul inițial de finalizare a reformei în 2023. După consultări cu Banca Mondială și evaluarea bugetară, partidul ar fi amânat discuțiile după alegerile din 2024, considerând legea un „cartof fierbinte”. Înainte de plecarea din guvern, ministrul Manole ar fi lăsat un proiect cu un cost de 15,5 miliarde lei, peste posibilitățile bugetare. Pîslaru amintește și de promisiunile PSD pentru sectorul educației și sănătății, care totalizează circa 9 miliarde lei pentru educație și 5 miliarde lei pentru sănătate.

Bugete și revendicări, un joc al promisiunilor

Proiectul inițial al lui Pîslaru viza un buget de 8 miliarde de lei, însă din cauza dificultăților tehnice și a cerințelor sindicale, a fost necesară o suplimentare. Verificând cu Comisia Europeană bugetul maxim permis, suma a ajuns la 12,1 miliarde de lei, urmând ca diferența să fie compensată prin reduceri de cheltuieli. Cu toate acestea, revendicările sindicale depășeau 27 de miliarde de lei.

Ministrul a subliniat că proiectul nu a fost unul de creșteri salariale, ci unul menit să asigure echilibrul între posibilitățile bugetare și necesitatea rezolvării inechităților. După protestele sindicatelor SANITAS și din educație, Pîslaru a reluat consultările, inclusiv cu sprijinul Administrației Prezidențiale. A fost simulat un scenariu pentru educație de 7,6 miliarde lei, cu coeficienți pentru profesori aproape de cerințele sindicale.

Schimbări de abordare și „șantaj” sindical

După evaluarea Moody’s din august, care a adus România aproape de retrogradarea la ratingul „junk”, percepția asupra bugetului maxim pe care țara și-l permite s-a schimbat. S-a clarificat că bugetul nu poate depăși, în mod realist, 10 miliarde de lei. Astfel, educația primește cea mai mare alocare, 3,3 miliarde lei, urmată de sănătate cu 2,9 miliarde lei.

Pîslaru a catalogat reacțiile sindicatelor din educație și sănătate ca fiind „virulente și, pe alocuri, violente”, acuzând o formă de „șantaj” prin declarații precum „nu îi interesează de unde scoatem banii” sau informarea că au deja un acord cu PSD, AUR, UDMR și minoritățile. Ministrul a atras atenția asupra nepăsării față de alte categorii de angajați publici, menționând personalul de execuție din cultură ca fiind afectat de creșterile mai mari din educație.

România pierde, din cauza PSD, nu doar șansa celor 770 de milioane de euro din PNRR, ci și șansa unei reforme reale și echitabile în sectorul public, a concluzionat Pîslaru.

Sursa: Economica