Judecătorii Curții Constituționale au hotărât miercuri, cu 6 voturi la 3, că legea ce prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiei de serviciu este constituțională. Decizia vine după o serie de cinci amânări, iar actul normativ, propus de Guvernul Bolojan, va fi trimis acum la președinte pentru promulgare.
Reacțiile oficialilor au venit rapid, iar președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că “independența justiției nu este negociabilă”. Aceasta a anunțat că ICCJ va utiliza toate resursele legale, inclusiv sesizarea instituțiilor europene, pentru a apăra această independență. Legea a fost contestată de ICCJ, care a spus că măsurile prevăzute discriminează magistrații în raport cu alte categorii de pensionari și încalcă diverse standarde internaționale.
Întreaga dezbatere a stârnit și reacții în rândul politicienilor. Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a salutat decizia Curții, subliniind că “recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră”. În mesajul său de pe rețeaua X, acesta a asigurat magistrații că munca lor este apreciată.
Reacția premierului Ilie Bolojan a fost de asemenea pozitivă. Acesta a confirmat printr-un comunicat că sprijină decizia CCR și a adăugat că “reforma pensiilor magistraților este un pas important pentru un sistem judiciar echitabil”. Totuși, Bolojan a subliniat că decizia de a promulga legea va fi luată cu responsabilitate, având în vedere semnalele de alarmă venite din partea ICCJ.
Consultarea votului din CCR a evidențiat o diviziune clară între judecători. Cei care au votat pentru constituționalitate sunt: Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. În schimb, cei trei care s-au opus sunt Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga. Un aspect notabil este că cei trei judecători criticați fac parte din grupul care anterior blocase o decizie legată de legislația de pensionare.
Legea prevede că, începând cu 1 ianuarie 2025, vârsta de pensionare a magistraților va fi stabilită la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani. Aceasta înseamnă că până în 2042, vârsta de pensionare va crește gradual, începând cu actuala limită de 49 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei se va modifica, vizând o procentaj de 55% din media indemnizațiilor brute pe ultimele 60 de luni.
Proiectul de lege a fost contestat pe motiv că utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative. Curtea a fost solicitată să evalueze compatibilitatea legii cu prevederile internaționale, dar acum, după decizia CCR, drumul pentru promulgare este deschis.
După cum se preconizează, promularea legii de către președinte poate dura, iar opțiunea de retrimitere în Parlament rămâne, ceea ce ar putea genera noi controverse. Magistrații și cei implicați în sistemul judiciar așteaptă cu interes următoarele mișcări, dat fiind impactul semnificativ al acestei legi asupra carierelor și drepturilor profesionale ale acestora.
Într-un climat de tensiune între justiție și autoritățile statului, această decizie a Curții Constituționale deschide discuții importante despre viitorul sistemului judiciar românesc. Cu o reformă a pensiilor care stârnește emotii, rămâne de văzut cum va fi aplicată și receptionată de întreaga societate.
