Judecătorii Curții Constituționale a României au decis pe 13:23, printr-un vot de 6 la 3, să respingă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind constituționalitatea legii de reformare a pensiilor magistraților. Această lege, propusă de Guvernul Bolojan, aduce modificări semnificative în ceea ce privește cuantumul pensiilor de serviciu, dar și vârsta de pensionare.
Noua reglementare va reduce aportul pensiilor de serviciu! Astfel, acestea vor fi de 70% din ultimul salariu net, comparativ cu 80% din ultimul salariu brut cât este în prezent. De asemenea, cuantumul pensiei va fi calculat pe baza mediei indemnizațiilor brute obținute în ultimele 60 de luni, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă. Magistrații vor putea beneficia de pensionare anticipată, cu penalizări anuale de 2% dacă nu au atins vârsta standard de 65 de ani.
Legea a fost un subiect controversat, iar votul de miercuri a venit după cinci amânări. Judecătorii care au votat pentru respingerea sesizării sunt Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. Din contră, cei care au argumentat pentru declararea legii ca neconstituționale sunt Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga.
Contextul acestei decizii este legat de recentele nemulțumiri din rândul magistraților, care consideră că noile reglementări încalcă principii fundamentale ale dreptului Uniunii Europene și afectează independența justiției. Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a avertizat anterior că modificările la pensiile magistraților „pot genera consecințe mult mai grave pe termen lung”. Aceste aspecte ridică întrebări cu privire la impactul legislației asupra calității actului de justiție în România.
Reacția autorităților a fost rapidă. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a afirmat că: „O decizie clară este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului.” Aceasta sugerează o așteptare de stabilitate și transparență în ceea ce privește reformele din domeniul justiției, dar și nevoia de a răspunde așteptărilor cetățenilor.
Adoptarea acestei legi este, de asemenea, crucială pentru deblocarea a 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța acestei reforme în contextul necesității de a asigura fondurile europene, precizând că România depinde de deciziile CCR pentru a putea beneficia de aceste resurse financiare.
Mulți magistrați rămân, însă, sceptici cu privire la efectele pe termen lung ale acestui proiect legislativ. Argumentele aduse de cei care contestă revista a subliniat că „utilizarea termenilor neclari și lacunelor normative face legea incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate.” Criticii atrag atenția că plafonarea pensiilor de serviciu ar putea crea o discriminare evidentă între magistrați și alte categorii de muncitori cu pensii de serviciu, ceea ce ar putea afecta atât moralul acestora, cât și încrederea publicului în sistemul judiciar.
Discuțiile pe marginea acestui subiect rămân deschise, iar impactul deciziilor luate de CCR vor continua să influențeze dezbaterea din spațiul public. Pensiile magistraților sunt acum sub lupa atât a legiuitorilor, cât și a societății civile, ceea ce sugerează că reforma justiției în România încă are un drum lung de parcurs.
