Lagarde trage semnalul de alarmă: Șocul energetic riscă inflația. Ajutor fiscal, cerut
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile generate de noul șoc energetic, accentuat de conflictul care a dus la închiderea Strâmtorii Hormuz. Aceasta ar putea duce la creșterea inflației și la încetinirea economiei în zona euro. Lagarde a vorbit despre necesitatea unei abordări prudențe în ceea ce privește politica monetară.
Impactul conflictului asupra economiei europene
BCE analizează cu atenție informațiile pentru a ajusta măsurile de politică monetară. Scenariile publicate în martie indică o inflație mai mare și o creștere economică mai slabă comparativ cu estimările din decembrie. Aceste previziuni se bazează pe prețurile mai ridicate la energie.
Pierderea de petrol, estimată la aproximativ 13 milioane de barili pe zi (echivalentul a circa 13% din consumul global), reprezintă o perturbare majoră. Lagarde a menționat că piețele par să considere aceste efecte ca fiind de scurtă durată. BCE subliniază că durata perturbării și impactul creșterii prețurilor la energie asupra inflației de bază sunt două elemente cruciale pentru deciziile de politică monetară.
Recomandări pentru guverne
Lagarde a avertizat că măsurile fiscale ample, precum plafonările sau reducerile generale de taxe, pot reduce inflația pe termen scurt, dar pot distorsiona semnalul de preț și pot prelungi presiunile inflaționiste. Mesajul BCE către guverne este de a oferi sprijin temporar, țintit și care să mențină semnalul de preț. Scopul este protejarea gospodăriilor vulnerabile fără a agrava inflația sau a afecta sustenabilitatea fiscală.
Președinta BCE a descris perioada actuală ca fiind marcată de șocuri succesive, de la pandemie și război, până la criza energetică și creșterile tarifare. Ea a subliniat că Europa se confruntă cu un conflict militar care a dus la închiderea Strâmtorii Hormuz, considerat un punct strategic vital pentru aprovizionarea cu energie.
Analiza pieței și perspectivele de viitor
În discursul său, Lagarde a explicat că tabloul economic rămâne profund incert. Dimensiunea perturbării în ceea ce privește oferta este uriașă. Chiar dacă se iau în considerare redirecționarea unor fluxuri prin conducte și utilizarea rezervelor strategice, pierderea netă de petrol este considerabilă.
Cu toate acestea, Lagarde a menționat că, până în prezent, prețurile energiei nu au crescut suficient pentru a plasa economia în cel mai pesimist scenariu al BCE. Prețurile spot ale petrolului și cele futures sunt peste ipotezele din scenariul de bază, dar piețele par să se bazeze pe caracterul temporar al perturbării.
Dacă conflictul se încheie rapid, impactul direct asupra prețurilor energiei ar putea fi limitat. Totuși, perspectivele rămân fragile și scenarii mai grave sunt posibile. Cu fiecare zi de conflict, decalajul dintre cererea și oferta de energie se adâncește, iar normalizarea se îndepărtează.
În ceea ce privește politica monetară, BCE subliniază importanța de a acumula informații suplimentare înainte de a lua decizii ferme. În 2022, măsurile fiscale pentru compensarea costurilor energetice și a inflației au echivalat cu 1,7% din PIB, făcând politica fiscală net expansionistă în timp ce politica monetară era în curs de înăsprire.