Ministrul Afacerilor Externe, Oana oiu, a oferit o explicație detaliată despre poziția României privind acordul comercial Uniunea Europeană – Mercosur, după controversele apărute în spațiul public și declarațiile tensionate ale unor lideri politici. Acordul Mercosur este rezultatul unor negocieri care durează de aproape 25 de ani și în care România este implicată de 18 ani.
## Contextul negocierilor
oiu a reamintit că primul acord politic semnificativ între UE și Mercosur a intervenit sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorității publice române a fost unul de susținere continuă a acestui proces. Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este una de susținere a acordului Mercosur. După această declarație publică, oiu susține că nu a existat nicio opoziție semnificativă exprimată oficial de conducerea vreunui partid din coaliție înainte de încheierea procesului procedural.
## Reacția ministrului Agriculturii
„În primul rând, am văzut aceste tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu e cazul. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu e neapărat un domeniu în care vreau să comentez”, a declarat oiu. Ministrul de Externe a ținut să puncteze că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu fac diferența în modul în care lucrează în funcție de schimbările politice. Ea a dat exemplul acordului comercial Uniunea Europeană – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și aplicat cu criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești implicate.
## Beneficii și măsuri de protecție
„L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei sale semnături”, a spus oiu, făcând referire la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobarea acordului. Totuși, ministrul de Externe a respins ideea că acest fapt ar fi afectat în mod substanțial poziția României în negocieri sau ar fi modificat suportul general pentru acord. oiu a subliniat că bugetul Uniunii Europene acordă o pondere majoră agriculturii, aproximativ o treime din buget, iar creșterea economică în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind astfel și sectorul agricol. De asemenea, a menționat că “3,8 miliarde de euro pentru România, alocate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală” reprezintă un sprijin semnificativ pentru fermieri. În plus, a fost inclusă “o clauză de salvgardare pe care chiar și un singur stat membru o poate activa cerând Comisiei o investigație” în cazul în care variația de preț ajunge să fie mai mare de 5%. Acest lucru oferă o protecție suplimentară pentru fermierii români și îi ajută să facă față concurenței.
