Cer senin Cluj 7°C Cer senin Timișoara 9°C Cer senin Iași 9°C Nori împrăștiați Constanța 7°C
ULTIMA ORA
Kurzii, prinși între revoltă și frica de represalii. Cum l-a influențat Donald Trump
Societate

Kurzii, prinși între revoltă și frica de represalii. Cum l-a influențat Donald Trump

12 aprilie 2026, 16:39 Mihai Constantinescu

Forțele kurde, inițial văzute ca un potențial aliat de nădejde al SUA și Israelului într-un posibil conflict cu Iranul, au fost lăsate în afara ostilităților. Acest lucru s-a petrecut în contextul unor semnale contradictorii venite de la Washington și a unei campanii extensive de presiune militară și intimidare desfășurată de Teheran. De la declarațiile schimbătoare ale lui Donald Trump, la atacurile cu drone și amenințările directe ale Gărzilor Revoluționare asupra pozițiilor kurde din Irak și Iran, contextul a zădărnicit orice încercare de implicare.

Trump și mesajele schimbătoare în plin război

În ziua a șasea a războiului SUA-Israel împotriva Iranului, fostul președinte Trump a răspuns întrebărilor despre o iminentă invazie terestră a Republicii Islamice de către forțe kurde. Trump a declarat că un atac al kurzilor iranieni bazați în Irak ar fi „minunat”. Până în ziua a opta a războiului, poziția sa s-a schimbat radical. Acesta a menționat că nu mai iau în calcul implicarea kurzilor. O analiză efectuată la granița Iran-Irak arată cum speranțele SUA și Israelului că luptătorii kurzi vor interveni în sprijinul lor s-au spulberat sub presiunea semnalelor contradictorii venite de la Washington și Ierusalim, dar și a unei campanii de lovituri militare și amenințări. Aceasta a vizat kurzii de pe ambele părți ale graniței și a fost orchestrată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran.

Donald Trump a anunțat un armistițiu de două săptămâni, dând un semnal pentru negocieri și ridicând perspectiva încheierii războiului. Acest lucru, însă, nu va opri campania kurzilor iranieni aflați în exil în Irak, care și-au dedicat ani din viață pentru îndepărtarea guvernului de la Teheran.

Presiuni din Iran pe ambele fronturi

În primele zile ale războiului, serviciile de informații iraniene au inundat cetățenii kurzi din Iran cu mesaje prin care îi avertizau să nu coopereze cu „mercenari” trimiși de SUA și Israel. Un al doilea val de mesaje i-a amenințat pe kurzii care accesaseră site-uri străine. Până la sfârșitul lunii martie, mașini guvernamentale echipate cu scanere patrulau pe străzi, căutând semnale de la conexiuni satelitare ilegale. Aceste operațiuni au fost urmate de descinderi la domiciliu ale ofițerilor Gărzilor Revoluției.

În Irakul vecin, IRGC a început o campanie de presiune printr-un apel telefonic către guvernul regional kurd autonom, care dispune de propria armată și găzduiește miliții kurde iraniene. Apelanții au amenințat că vor ataca trupele kurde irakiene de la graniță dacă nu se retrag în decurs de o oră. Kurzii irakieni s-au retras de la graniță și au declarat că nu doresc să fie atrași în război, dar au fost loviți de atacuri cu drone iraniene.

Kurzii, prinși între dorința de revoltă și frica de represalii

Reuters a petrecut opt săptămâni în regiunea autonomă kurdă din Irak, discutând cu luptători kurzi iranieni aflați în exil și cu oficiali irakieni de rang înalt. Au analizat atacurile SUA-Israel asupra Iranului și pe cele iraniene împotriva kurzilor. Fiecare grup avea propriile obiective. Luptătorii kurzi iranieni în exil doreau să răstoarne regimul de la Teheran, kurzii irakieni voiau să-și păstreze stabilitatea și autonomia, iar mulți dintre cei din interiorul Iranului sperau să evite închisoarea. Până la declararea armistițiului, Iranul reușise să descurajeze forțele kurde din Irak să se implice în război prin diferite metode.

De la începutul războiului până la sfârșitul lunii martie, Iranul și aliații săi au lansat cel puțin 388 de rachete și drone asupra regiunii kurde din Irak. Aproape jumătate au vizat grupări politice și luptători kurzi. Guvernul israelian nu a comentat planurile privind forțele kurde, însă premierul Benjamin Netanyahu a făcut apel la revoltă. Casa Albă și guvernul israelian au refuzat să comenteze strategia.
Rebaz Sharifi, comandant al unei miliții kurde iraniene, a afirmat că, în loc să planifice o ofensivă, a fost nevoit să evite atacurile aeriene. Acesta a adăugat că „Dacă există un acord între SUA și Iran, tot vom fi uciși și executați”.