Iranul, scena unor proteste violente pe fondul crizei economice
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a recunoscut că revendicările economice ale protestatarilor iranieni sunt justificate, dar a avertizat împotriva a ceea ce el descrie ca fiind “revolte”. “Președintele și înalții oficiali lucrează pentru a rezolva” dificultățile economice din țara afectată de sancțiuni, a spus Khamenei într-un discurs cu ocazia unei sărbători șiite. “Comercianții au protestat împotriva acestei situații, iar acest lucru este complet corect”, a adăugat el, avertizând în același timp că “revoltații… trebuie să fie puși la locul lor”.
Criza economică, principalul motiv al protestelor
Iranul este zguduit de proteste pe fondul unei ample crize economice: rialul se prăbușește, inflația crește vertiginos, iar corupția este la ordinea zilei. Peste 30 de persoane au fost deja arestate de la declanșarea protestelor în stradă, iar în ultimele 24 de ore șase persoane au decedat în urma intervenției în forță a autorităților. Protestele au izbucnit după ce rialul a atins un nou minim istoric, 1,5 milioane la lira, comparativ cu 250.000 de riali la lira în 2021. Bazarurile, tradițional apropiate de lumea conservatoare, au fost primele care au luat măsuri, în special vânzătorii de telefoane legate de importul de echipamente electronice, care a devenit nesustenabil odată cu prăbușirea monedei.
Protestele se răspândesc în toată țara
Protestele s-au răspândit rapid în alte orașe, Hamedan, Isfahan, Lorestan, și în universități. Motivul principal este criza economică care a devastat clasa de mijloc, cu o inflație de peste 45%, dar cererile economice sunt însoțite de apeluri la schimbări politice profunde. Slogane precum “moarte dictatorului” și “nici Gaza, nici Liban, îmi dau viața pentru Iran” se aud în marșuri, împotriva sprijinului acordat grupurilor regionale și milițiilor. “Acest sistem criminal ne-a luat viitorul ostatic, nu se va schimba cu reforme sau promisiuni false”, scriu studenții de la Universitatea Beheshti.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian, care a fost ales pe baza promisiunii de a îmbunătăți administrația și de a ușura controlul social, se confruntă cu multiple crize — prăbușirea sistemului de alimentare cu apă, eșecul sistemului energetic, corupția, sancțiunile internaționale și amenințarea unui nou atac israelian. Într-o mișcare fără precedent, el s-a întâlnit cu reprezentanții protestatarilor, a permis postului public de televiziune Irib să transmită parțial demonstrațiile și l-a demis pe Mohammadreza Farzin, guvernatorul detestat al băncii centrale. Totuși, el are puține mijloace pentru a aborda cauzele structurale ale crizei iraniene: nu controlează aparatul de securitate și, mai presus de toate, nu are putere de decizie în chestiuni strategice precum politica externă, în care ultimul cuvânt îl are în continuare liderul suprem Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Situația rămâne tensionată, iar perspectivele de rezolvare a crizei economice și politice din Iran sunt incerte.
