Propunerea controversată de tăiere a normei de hrană, în centrul dezbaterilor politice
Secretarul de Stat la Finanțe, Daniela Pescaru, a inițiat o propunere care a stârnit reacții puternice în rândul autorităților și al opiniei publice: tăierea normei de hrană pentru toți angajații din sectorul public, atât civili, cât și militari. Această discuție a avut loc în cadrul ședinței coaliției guvernamentale de luni, 16 februarie, la Palatul Victoria, având un impact estimat de aproximativ 2,4 miliarde de lei asupra bugetului de stat.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat că propunerea se aplică „pentru toată lumea”, indicând că o treime din cei vizați de această măsură provin din ministerele Apărării și Internelor. Hunor a declarat că a existat o discuție, dar fără specificarea detaliilor în privința categoriilor afectate: „A fost o propunere de la Finanțe, dar fără să fie specificat. Pentru toată lumea.” Aceasta a fost o afirmație care a intensificat controversa și a stârnit temeri în rândul militarilor și polițiștilor.
Reacția din partea Ministerului Apărării
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a ripostat ferm la această propunere. El a afirmat că va refuza să semneze orice document care ar elimina norma de hrană a militarilor, subliniind importanța acesteia în menținerea activităților specifice ale Armatei Române. „Eu, ca ministru al Apărării, nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militari. Este o normă de hrană specifică, calorică, care există de la Cuza încoace”, a insistat Miruță.
Acesta a explicat că norma de hrană este esențială pentru funcționarea popotelor militare și adresarea nevoilor calorice ale militarilor. De asemenea, el a evidențiat că, deși sunt necesare reduceri de cheltuieli, acestea nu pot proveni din tăierea normei de hrană sau din micșorarea salariilor. „Reducerea cheltuielilor nu poate să vină din eliminarea normei de hrană”, a adăugat ministrul.
Implicările financiare pe termen lung
Propunerea de tăiere a normei de hrană ridică întrebări importante privind sustenabilitatea financiară a bugetului de stat. În timp ce oficialii din coaliție speră să facă economii semnificative, aceasta ar putea afecta moralul angajaților din sectoare vitale, cum ar fi apărarea și ordinea publică. Kelemen Hunor a evidențiat că, potrivit calculelor, aproximativ 800 de milioane de lei din economii ar proveni doar din sectorul Apărării.
Pe de altă parte, coaliția guvernamentală a făcut compromisuri într-o serie de alte domenii pentru a-și stabiliza bugetul. La Ministerul Sănătății, de exemplu, s-a renunțat la tăierea cu 10% a cheltuielilor cu personalul din spitalele publice, iar în Educație, rectorii au primit o amânare pentru ajustările financiare. Aceste măsuri sunt menite să atenueze impactul negativ al austerității, dar tensiunea din jurul normei de hrană rămâne.
În acest context, rămâne de văzut cum se vor descurca autoritățile în gestionarea acestei controverse și ce măsuri vor fi luate pentru a asigura stabilitatea bugetară, în special în sectorul public, fără a afecta bunăstarea angajaților care activează în domenii esențiale. Trecerea peste această provocare va necesita nu doar strategii financiare eficiente, ci și o comunicare deschisă și transparentă între autorități și angajați.
