Tribunalul București dă undă verde judecății în dosarul lui Călin Georgescu pentru propagandă legionară
Tribunalul București a menținut decizia Judecătoriei Sectorului 1, respingând contestația lui Călin Georgescu privind legalitatea rechizitoriului în dosarul în care acesta este acuzat de propagandă legionară. Decizia este definitivă și deschide calea pentru judecarea pe fond a cauzei.
Într-o hotărâre recentă, Tribunalul a stipulat: „Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul – inculpat Georgescu Călin… Constată legalitatea sesizării instanței…”. Aceasta aduce dosarul într-o fază crucială, unde toate probele și argumentele vor fi examinate public.
Procedura de judecată și divergențele între judecători
Pe 6 februarie 2026, instanța a trebuit să se pronunțe asupra legalității actelor de urmărire penală, dar s-a confruntat cu o „divergență” între judecători. Aceasta a obligat rejudecarea cauzei pe 9 februarie, cu un complet de divergență, având nevoie de un al treilea judecător pentru a soluționa cazul.
Specialiștii subliniază că divergențele pot apărea în diferite etape ale procesului, în special când judecătorii nu se pun de acord asupra exclusiunii unor probe sau aspecte legate de legalitatea sesizării instanței. În acest sens, avocata lui Georgescu a contestat validitatea actelor, argumentând că acestea ar fi fost viciate.
Cazul lui Georgescu se află acum în etapa de judecată pe fond, pregătind scena pentru prezentarea probelor și argumentațiilor în fața instanței.
Acuzat de propagandă legionară: implicațiile dosarului
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, este acuzat că a promovat idei legate de cultul legionar și de fascism, infracțiuni prevăzute de codul penal. Potrivit rechizitoriului, el ar fi acționat în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, promovând în mod repetat aceste concepții prin diverse canale, inclusiv la proteste publice.
Printre acuzațiile aduse lui Georgescu se regăsește glorificarea mareșalului Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război, și incitarea unui naționalism extremist în rândul populației. Un moment semnificativ a fost un discurs susținut de el pe 2 octombrie 2021, când s-a efectuat salutul legionar în fața protestatarilor din Piața Universității, episod considerat de procurori ca fiind un act de incitare la ură.
Potrivit anchetatorilor, activitatea lui Georgescu este fundamentată pe ideea de regenerare națională, având ca scop crearea unui „om nou” sub auspiciile creștinismului ortodox. Această viziune include și utilizarea de metode violente, ceea ce agravează și mai mult acuzațiile care i se aduc.
Contextul politic și social al procesului
Aceste acuzații nu sunt izolate, având în vedere că Georgescu este implicat și într-o altă cauză, unde este acuzat de tentativă de lovitură de stat. Judecătorii au cerut detalii suplimentare despre acest alt dosar, având în vedere natura gravă a acestor acuzații și impactul lor asupra societății românești.
Reacțiile din partea opiniei publice sunt variate. O parte a cetățenilor susține dreptul la liberă exprimare, în timp ce alții consideră că astfel de ideologii nu au ce căuta în societate. Asociații pentru drepturile omului au condamnat acțiunile lui Georgescu, considerându-le dăunătoare și periculoase.
În acest context turbulent, dosarul lui Călin Georgescu devine un caz simbolic pentru România contemporană, reflectând tensiunile interioare dintre libertatea de exprimare, ideologiile extremiste și răspunderea legală a cetățenilor. În săptămânile și lunile următoare, procesul va fi un barometru pentru valorile societății românești și direcția în care se îndreaptă aceasta.
