Cluj -0°C
Iași 5°C
Japonia: Cum reciclează țara Soarelui Răsare, uimește! Eforturi uriașe pentru o cutie
Un model japonez de reciclare a cutiilor de lapte, promovat de Nicușor Dan, ar putea revoluționa gestionarea deșeurilor în România
Bucureștiul, aprilie 2026 – România se uită cu atenție la modelul japonez de gestionare a deșeurilor, un sistem apreciat pentru eficiența sa și angajamentul cetățenilor. Sub președinția lui Nicușor Dan, autoritățile explorează metode de a adapta și implementa practicile nipone pentru a îmbunătăți sistemul de reciclare din țară. Particular este abordarea japoneză față de cutiile de lapte și de sucuri, care ar putea oferi lecții importante pentru români. Ilie Bolojan, prim-ministru, a exprimat deja interesul pentru această inițiativă.
Reciclarea atentă a cutiilor de lapte
Sistemul japonez de reciclare se bazează pe o organizare meticuloasă. Cutiile de lapte și de sucuri nu sunt aruncate pur și simplu după folosire. Ele sunt supuse unui proces riguros de curățare și pregătire. După golire, cutiile sunt clătite pentru a elimina orice reziduu, apoi sunt desfăcute și aplatizate. Etichetele sunt îndepărtate pentru a fi reciclate separat. Aceste măsuri reduc volumul de deșeuri și facilitează transportul și reciclarea.
Acest proces detaliat este completat de o sortare riguroasă a deșeurilor în categorii bine definite: combustibile, necombustibile, materiale reciclabile (sticlă, aluminiu, plastic) și hârtie/carton. Utilizarea unor saci speciali, achiziționați de la autorități, funcționează ca o taxă menită să reducă volumul de deșeuri. Colectarea este organizată pe zile specifice pentru fiecare tip de gunoi, iar pregătirea atentă a deșeurilor este o practică obișnuită.
Educație și responsabilitate socială
Reciclarea este integrată în sistemul de învățământ japonez încă din copilărie. Elevii participă activ la proces, învățând în școli cum să curețe și să pregătească ambalajele de carton. Multe ambalaje sunt concepute pentru a facilita reciclarea, cu instrucțiuni clare pentru consumatori.
Responsabilitatea socială joacă un rol central în acest sistem eficient. În unele regiuni, autoritățile cer înscrierea numelui pe sacii de gunoi sau utilizează sisteme inteligente de ghidare a populației. Chiba, de exemplu, a testat un asistent bazat pe inteligență artificială pentru a ajuta locuitorii să sorteze corect deșeurile.
Perspective pentru România
Modelul japonez oferă o perspectivă valoroasă pentru România, în contextul în care țara se confruntă cu probleme serioase în gestionarea deșeurilor. Adaptarea acestui sistem ar putea implica modificări legislative, investiții în infrastructură de reciclare și campanii de educare a publicului. În prezent, în timp ce România se confruntă cu provocări, Nicușor Dan, președintele țării, speră să implementeze cât mai curând acest model. Marcel Ciolacu și George Simion nu au comentat până în prezent.
