Iurie Leancă își asumă responsabilitatea în fraudă, dar nu regretă suficient
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că regretul său în legătură cu dosarul fraudei bancare este că nu și-a dat demisia la timp. În cadrul primei ședințe de judecată din acest an în procesul lui Vladimir Plahotniuc, Leancă a subliniat că este important să își asume responsabilitățile în această situație complexă, încărcată de implicații politice și economice profunde.
„E important să sper să nu se uite ce am făcut în calitate de ministru și premier în Republica Moldova. Pe frauda bancară pot să-mi reproșez doar că nu mi-am dat demisia la timp”, a afirmat Leancă. Aceasta declarație subliniază conștientizarea sa față de rolul jucat în conducerea guvernamentală în perioada în care au avut loc evenimentele controversate și controversatul atac raider asupra sistemului bancar.
O privire asupra trecutului
Leancă a evocat faptul că bănuiala sa este că atacurile care au dus la colapsul financiar au început mai devreme decât 2014 și a sugerat că acestea ar fi fost orchestrate de actori din interiorul țării și din afară. „Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat în mare parte. Așa-zisele atacuri raider au început în 2011, dar ce bănuiesc eu este că în spate au fost și actori din Republica Moldova și din afară”, a adăugat el, refuzând să ofere nume, lăsând să se înțeleagă complexitatea situației.
Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a susținut că martorul nu a primit niciodată indicații de la clientul său. Conform acestuia, structurile financiare erau gestionate de alte partide politice, iar majoritatea responsabilităților erau atribuite Partidului Liberal Democrat. Rogac a subliniat că „dacă vorbim de gestionarea sistemului financiar bancar, trebuie să discutăm și despre PLDM, care deținea controlul asupra multor instituții în acea perioadă”.
Controversă și reacții
Declarațiile lui Leancă au fost considerate irelevante de către procurorul de caz, Alexandru Cernei, care a punctat că fostul premier nu a adus contribuții semnificative la clarificarea rolului lui Plahotniuc în fraudă. „Irelevante sunt declarațiile domnului Leancă. A vorbit doar despre dumnealui, dar ce ține de activitatea domnului Plahotniuc, practic nu ne-a comunicat nimic”, a menționat procurorul, criticând modul în care Leancă a abordat subiectul.
Afirmațiile lui Leancă sunt amplificate de contextul larg al investigațiilor legate de fraudă. O investigație realizată de TV8 a arătat că, în timpul crizei financiare din 2014, guvernul a fost presat să acorde garanții de stat pentru a evita un colaps major. Aceste garanții, în valoare de 9,5 miliarde de lei, au fost emise în secret, iar decizia a fost contestată ulterior de foști oficiali precum Veaceslav Platon și Ilan Șor.
Un alt aspect semnificativ este că Iurie Leancă se confruntă acum cu acuzații legate de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Procurorii susțin că acesta, împreună cu alți foști oficiali, a favorizat un grup infracțional, cauzând statului un prejudiciu estimat la peste 392 milioane de lei.
În fața justiției
Leancă, ca martor al apărării în cazul lui Plahotniuc, speră că eforturile sale de a clarifica situația vor putea influența percepția publicului. El subliniază că impactul deciziilor sale anterioare poate fi mai bine înțeles în contextul complex al politicii și economiei moldovenești.În ciuda acuzațiilor aduse, el dorește să fie recunoscut și pentru realizările sale, nu doar pentru aspectele negative ale mandatului său.
Cu o poveste din trecut ce amenință să afecteze viitorul politic al Republicii Moldova, Iurie Leancă continuă să fie o figură controversată, dar și o voce ce își apără acțiunile dintr-o poziție de responsabilitate. În fața instanțelor și a opiniei publice, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în acest caz ce scoate la iveală frustrările și greșelile unei întregi generații de lideri moldoveni.
