Cluj 10°C
Istoric religios, atac dur la Nicușor Dan: „Nu pare că citește”
Conform Digi24: Directorul Institutului de Istorie a Religiilor, Eugen Ciurtin, a criticat ferm declarația președintelui Nicușor Dan despre „naționalismul sănătos”, subliniind că politicienii români, chiar și cei proveniți din societatea civilă, „nu par că citesc”. Istoricul a avertizat că sintagma „naționalism sănătos” a fost folosită frecvent în discursul extremist al perioadei interbelice, inclusiv în cercurile legionare.
Eugen Ciurtin a declarat la Digi24 că România se confruntă în continuare cu probleme istorice nerezolvate, iar modul în care acestea sunt abordate la nivel politic este problematic. El consideră că lipsa de lectură și încurajarea unei culturi a superficialității, chiar și la nivel înalt, contribuie la reapariția unor idei și discursuri periculoase. „Politicienii români, figurile publice din România contemporană nu par că se ocupă cu cititul. Mai grav, nu încurajează asta și parcă se adresează unor comunități care nici ele nu se ocupă cu cititul”, a afirmat istoricul.
Avertisment privind discursul extremist
Potrivit lui Eugen Ciurtin, România se confruntă cu o reîntoarcere a ideilor de extremă dreaptă, favorizată de o lipsă de filtrare a publicațiilor după 1989. El a subliniat că fascizmul și legionarismul, deși aparent învinse, au refluat prin intermediul neocomuniștilor și neofasciștilor care își fac auzită vocea pe diverse canale mediatice.
Istoricul a atras atenția asupra folosirii unor formule cu o puternică încărcătură ideologică, precum „naționalism sănătos”. El a criticat și asocierea acestei sintagme cu expresii precum „trecutul acestei țări”, sugerând că acest trecut ar fi uniform pozitiv, ignorând perioadele de dictatură neasumate și nedepășite. Referitor la critica lui Nicușor Dan la adresa „fariseilor”, Ciurtin a evidențiat conotația profund creștină a termenului.
Eugen Ciurtin a subliniat că specialiștii în istorie și științe politice cunosc riscurile asociate conceptului de naționalism și că utilizarea unei astfel de sintagme de către un actor politic necesită o analiză atentă. „Credem, cei care ne ocupăm cu istoria României în contextul ei european, din ultimul secol cel puțin, […] știm cu toții cât de rezervați trebuie să fim când cineva, un actor politic contemporan, propune așa ceva”, a explicat istoricul.
Diversitatea, pilonul României
Directorul Institutului de Istorie a Religiilor consideră că România, cu istoria sa bogată în diversitate etnică și religioasă, ar trebui să se integreze într-un cadru democratic funcțional. El a comparat România cu o „Europă în mic”, subliniind potențialul de a deveni un model de coexistență, dar numai printr-un cadru democratic solid.
Ciurtin a menționat reacțiile a numeroși intelectuali care au criticat discursul lui Nicușor Dan, considerând că acesta nu poate fi interpretat ca o formulare inocentă, în contextul prezenței curenților naționaliste și extremiste în societatea românească. A fost invocat editorialul lui Andrei Cornea, care consideră că președintele a încercat să mascheze intenții „mai degrabă impure” și un conservatorism care inocențează Legiunea, pe fondul unei cunoașteri insuficiente a factorului legionar.
Istoricul a amintit și de lucrările istoricului Dorin Dobrincu privind rezistența anticomunistă, subliniind necesitatea unei delimitări clare între diferitele forțe ideologice și politice din istoria României.
Eugen Ciurtin a subliniat importanța dialogului cu tinerii și a unui proiect de țară, dar a avertizat că acesta nu poate fi construit pe o reinterpretare selectivă a trecutului. El a reiterat că România are încă multe „bube” și episoade istorice neasumate, iar situația europeană și globală actuală nu este favorabilă ignorării acestor aspecte. Reacția sa vine în contextul în care Nicușor Dan a vorbit recent despre necesitatea promovării unui „naționalism sănătos” la o întâlnire internațională a tinerilor ortodocși.
Sursa: Digi24
