Banca Națională a României (BNR) a ales să păstreze rezerva de AUR a țării la un nivel constant, în timp ce tot mai multe bănci centrale din lume își sporesc stocurile de metal prețios. Decizia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, de a nu majora rezerva de AUR, care se menține la aproximativ 103,6 tone de aproape două decenii, vine într-un context internațional în care aurul este considerat un activ de siguranță. În schimb, BNR a ales să consolideze rezervele valutare, care au crescut semnificativ, inclusiv cu circa 2 miliarde de euro într-o singură lună.
O strategie cu o istorie veche
Decizia BNR nu este surprinzătoare. În anul 2013, Mugur Isărescu declara că nu consideră necesară creșterea rezervei de AUR, menționând că pragul de peste 100 de tone este suficient. La acea vreme, guvernatorul BNR s-a descris ca fiind „superstițios”, amintind că, de fiecare dată când România a depășit acest nivel, „a pățit ceva”. Această declarație-cheie reflectă o abordare strategică care a ghidat politica BNR în ceea ce privește aurul.
Valori diferite, strategii diferite
Pe scena globală, tendința este diametral opusă. Consiliul Mondial al Aurului raportează achiziții record de AUR de peste 1.000 de tone anual în ultimii ani, cu o cerere totală care a depășit 5.000 de tone în 2025. Mai mult de 30 de state și-au majorat rezervele, conform Global Banking & Finance Review. În timp ce alte țări, inclusiv Ungaria, își sporesc stocurile de AUR, România preferă să se concentreze pe administrarea rezervelor valutare.
Economiștii consultați de Antena3.ro sugerează că decizia BNR reflectă nevoile specifice ale economiei românești. Ca stat cu deficit de cont curent și dependență de finanțare externă, România are nevoie de acces rapid la valută. Consultantul economic Adrian Negrescu explică această abordare: „Eu cred că Mugur Isărescu se pregătește în momentul de față pentru momentele grele care vor urma. Din această perspectivă, cash is king, lichiditatea este principala metodă prin care investitorii și inclusiv băncile centrale încearcă să se protejeze”. Același specialist subliniază că volatilitatea aurului este un factor important: „Este normal să nu te apuci să cumperi AUR atunci când prețurile sunt foarte sus”.
Un rol monetar în schimbare?
Unii experți, precum Cristian Păun, susțin că aurul și-a pierdut rolul esențial în politica monetară modernă. „Pentru băncile centrale, această cantitate de AUR devine mai degrabă o povară”, afirmă Păun. El atrage atenția asupra necesității de a menține un etalon pentru masa monetară, considerând aurul drept cel mai bun reper istoric.
De-a lungul istoriei, rezerva de AUR a României a suferit fluctuații considerabile, influențate de evenimente majore. După 1990, rezerva a revenit la peste 100 de tone, nivel menținut până în prezent.
