AURUL BLOCAT: DE CE A RĂMAS REZERVA DE AUR A BNR LA UN NIVEL CONSTANT DE APROAPE DOUĂ DECENII
În timp ce alte bănci centrale din lume își sporesc rezervele de AUR, Banca Națională a României (BNR) a ales o abordare diferită. Rezerva de AUR a României a rămas neschimbată la 103,6 tone de aproape douăzeci de ani, în timp ce rezervele valutare au crescut semnificativ. Această strategie, susținută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ridică semne de întrebare asupra priorităților și așteptărilor băncii centrale într-un context economic și geopolitic global marcat de incertitudine.
Strategia lui Isărescu și „superstiția” legată de AUR
Decizia BNR de a menține rezerva de AUR la un nivel constant nu este una recentă. Încă din 2013, guvernatorul Mugur Isărescu declara că nu dorește creșterea rezervei de AUR, considerând că nivelul de peste 100 de tone este „suficient”. Într-o declarație neobișnuită, acesta a menționat chiar că este „superstițios” și că, de fiecare dată când România a depășit acest prag, „a pățit ceva”. Această abordare personală a guvernatorului, combinată cu o strategie mai amplă de gestionare a rezervelor, explică parțial decizia BNR.
În același timp, alte bănci centrale din întreaga lume au accelerat achizițiile de AUR. Consiliul Mondial al Aurului a raportat achiziții masive în 2022 și 2023, tendința menținându-se și în 2024-2025. Cererea totală de AUR a depășit pragul de 5.000 de tone în 2025, iar prețul aurului a atins maxime istorice. Această tendință globală contrastează puternic cu decizia BNR, ridicând întrebări cu privire la poziția României în contextul strategiilor globale de administrare a rezervelor.
Ce spun economiștii despre abordarea BNR
Mai mulți economiști consultați de Antena3.ro au explicat că strategia BNR reflectă specificul economiei românești. Adrian Negrescu, consultant economic, a precizat că Mugur Isărescu „se pregătește în momentul de față pentru momentele grele care vor urma”. El a subliniat importanța lichidității în valută pentru a face față potențialelor crize. „Faptul că noi avem rezerve valutare în creștere e un lucru pozitiv care ajută, iată, inclusiv cursul de schimb în momentul de față pentru a face față provocărilor”, a adăugat acesta. Așadar, BNR pare să prioritizeze stabilitatea cursului valutar și capacitatea de a face față șocurilor economice.
În același timp, Cristian Păun, economist, consideră că aurul și-a pierdut relevanța pentru politica monetară, fiind mai degrabă un activ costisitor. Acesta consideră că BNR se concentrează pe alte priorități, mai specifice economiei românești. Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, a menționat că menținerea constantă a rezervei de AUR reflectă „strategia BNR de a-și stabili ponderile diferitelor instrumente în care își păstrează rezerva țării”.
Istoricul rezervelor de AUR ale BNR
Evoluția rezervelor de AUR ale BNR este strâns legată de evenimentele istorice și deciziile economice. La sfârșitul secolului al XIX-lea, România avea sub 15 tone de AUR, iar rezerva a crescut constant, atingând un maxim de aproape 140 de tone în 1940. După al Doilea Război Mondial, datele lipsesc o perioadă, dar din 1973 rezerva a crescut, ajungând la 119 tone în 1985. În anii ’80, aurul a fost parțial vândut pentru plata datoriei externe. După 1990, rezerva a crescut din nou, stabilizându-se apoi în jurul valorii de 103-105 tone, nivel la care se află și astăzi.
