Cluj 8°C
Timișoara 9°C
Isărescu, acuzat de intimidare după atacul la Consiliul Concurenței: Se cere anchetă
Blocul Național Sindical (BNS) acuză BNR de presiuni asupra Consiliului Concurenței, solicitând o comisie parlamentară de anchetă. Reacția vine după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat public raportul preliminar al Consiliului privind investigația ROBOR. Sindicaliștii susțin că intervenția lui Isărescu reprezintă un atac la adresa independenței instituției de control și pun sub semnul întrebării modul în care BNR gestionează stabilitatea financiară a țării.
Isărescu și „confuziile” din raportul Consiliului Concurenței
Controversele au pornit de la declarațiile lui Mugur Isărescu, care a calificat drept „confuzii” concluziile Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri anticoncurențiale în stabilirea ROBOR. Isărescu a făcut aceste afirmații în cadrul Forumului Educației Financiare organizat la Academia de Științe Economice București. El a precizat că analiza raportului, cu cele 800 de pagini, i-a luat un weekend.
BNS, condus de Dumitru Costin, consideră că aceste critici reprezintă o presiune neconstituțională asupra Consiliului Concurenței. Potrivit sindicaliștilor, investigația a scos la iveală „indicii clare de manipulare a ratelor de dobândă în piața monetară, sub scutul BNR”. BNS subliniază impactul negativ al dobânzilor mari asupra economiei românești, cu referire la inflația ridicată și costurile mari ale împrumuturilor pentru stat.
BNS a atras atenția asupra faptului că România înregistrează cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Statul român plătește cele mai mari dobânzi pentru împrumuturi din regiune. Sindicaliștii estimează că, în anul curent, costurile cu dobânzile pentru stat vor crește la circa 70 de miliarde de lei, după ce anul trecut au depășit 50 de miliarde de lei.
Solicitări către parlamentul româniei
Ca reacție, BNS a solicitat Parlamentului României înființarea unei Comisii Parlamentare de Anchetă. Scopul acestei comisii ar fi să clarifice rolul Consiliului de Administrație BNR în „supravegherea” posibililor manipulări ale ratelor de dobândă. O altă cerere a BNS vizează clarificări privind intervențiile pe curs din perioada electorală, cu accent pe momentul mai 2025. În acea perioadă, dobânzile din piața monetară au fost ridicate artificial cu până la două puncte procentuale, susțin sindicaliștii.
BNS a subliniat că este imperativ ca instituțiile statului să funcționeze în interesul cetățenilor. De asemenea, au menționat că este esențial ca acestea să nu devină „paravane pentru profituri excepționale”. Profiturile sunt obținute prin practici despre care Consiliul Concurenței se va pronunța dacă au fost la limita legii.
Contextul investigației ROBOR
Consiliul Concurenței a trimis, la începutul acestei luni, celor 10 bănci implicate în procedura de fixing, raportul cu propuneri de sancțiuni. Băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a-și exprima opiniile în legătură cu acest raport. Ulterior, autoritatea de concurență va decide dacă va însuși sau nu raportul și va lua o decizie formală de sancționare. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația ar trebui finalizată în prima jumătate a anului 2026.
Cele 10 bănci care participă la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Libra Bank, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank.
