Iranul sfidează UE și râde de apelurile pentru Strâmtoarea Hormuz
Criza din Strâmtoarea Hormuz: Occidentul cere redeschiderea, Iranul refuză
Occidentul face presiuni asupra regimului de la Teheran pentru a redeschide Strâmtoarea Hormuz, un punct vital de tranzit pentru o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Închiderea prelungită a căilor navigabile duce la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial și afectează perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană.
Reacțiile Occidentului și ale Iranului
Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, a subliniat pe o rețea de socializare că „în conformitate cu dreptul internațional, tranzitul prin căi navigabile precum Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână deschis și gratuit.”
Cu toate acestea, regimul iranian a respins categoric afirmațiile acesteia. Esmaeil Baqaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, a replicat ironic, tot pe o rețea de socializare: „O, acel «drept internațional»?! Cel pe care UE îl scoate de la naftalină pentru a preda lecții altora, în timp ce dă undă verde în liniște unui război de agresiune SUA-Israel – și închide ochii la atrocitățile împotriva iranienilor?!”
Într-o reacție vehementă, Baqaei a adăugat că „nicio regulă a dreptului internațional nu interzice Iranului, statul riveran, să ia măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea Strâmtorii Hormuz pentru a purta agresiune militară împotriva Iranului.” Acesta a mai menționat că „tranzitul necondiționat” prin Hormuz nu este posibil după ce „agresiunea SUA/Israel a adus activele militare americane în curtea strâmtorii.”
Eforturi diplomatice eșuate și tensiuni nucleare
Mai multe țări au semnat o declarație comună care solicită „redeschiderea necondiționată, nerestricționată și imediată a Strâmtorii Hormuz” după ce președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au convocat o reuniune internațională la Paris pentru a discuta situația.
Negocierile de pace dintre Statele Unite ale Americii și Iran s-au prăbușit după ce negociatorii au reușit o încetare a focului de scurtă durată la începutul lunii. Una dintre cele mai spinoase probleme în timpul negocierilor este reticența Teheranului de a pune capăt programului său de îmbogățire nucleară – o prioritate majoră pentru SUA și Israel.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat pentru presa locală: „Donald Trump spune că Iranul nu poate face uz de drepturile sale nucleare, dar nu spune pentru ce crimă. Cine este el să priveze o națiune de drepturile sale?”