Iranul este în mijlocul unor proteste masive care au cuprins întreaga țară, dar autoritățile iraniene par să-și fi perfecționat strategia de a le reprima. Poporul iranian a mai trecut prin astfel de momente de tensiune, în 2009, 2019 și 2022, dar de data aceasta, regimul pare să fie mai hotărât ca oricând să mențină controlul.
## Represiunea, o armă puternică
Autoritățile iraniene au folosit violența gărzii revoluționare și a milițiilor Basij, uciderea protestatarilor, arestările în masă, execuțiile publice și închiderea internetului pentru a înăbuși protestele. “Înseamnă că oamenii nu știu dacă mai iese cineva în stradă”, spun analiștii, subliniind importanța controlului informațional în menținerea puterii. Închiderea internetului a devenit o tactică obișnuită a regimului, care permite autorităților să ia măsuri represive fără ca acestea să fie vizibile pentru restul lumii.
## Lideri și strategii
Protestele din Iran sunt departe de a fi o revoluție, deoarece lipsește un lider evident care să coordoneze acțiunile. Reza Pahlavi, fiul fostului șah, are un anumit sprijin în rândul populației, dar se află în SUA, iar apelurile sale la greve și proteste suplimentare pot avea probleme în a ajunge la public. În acest context, este dificil să menții ritmul protestelor în cele 31 de provincii ale Iranului, mai ales în condițiile în care oamenii sunt lăsați într-un vid informațional.
## Viitorul protestelor
Deși regimul iranian pare să fie hotărât să mențină controlul, există semne că economia țării ar putea suferi din cauza închiderii internetului și a represiunii. “Mai este mult până la atingerea nivelului maxim al represiunii”, spun analiștii, dar autoritățile nu au dat semne că ar fi dispuse să cedeze. Revoluțiile ar necesita acceptul elitei, ca elementele aparatului de securitate să decidă că nu mai are sens să se supună în continuare liderului suprem în vârstă de 86 de ani. Până acum, nu pare să se întâmple acest lucru, iar protestele continuă să fie reprimate cu forța.
