Iran: Negocieri complicate. Cererea Teheranului: Uraniu îmbogățit

Condițiile stricte ale Washingtonului

Vicepreședintele american J.D. Vance a reiterat recent poziția SUA, afirmând că „mingea este cu adevărat în terenul lor”. Washingtonul insistă, în primul rând, ca Teheranul să transfere stocul de uraniu îmbogățit în afara republicii islamice. Publicația Axios a relatat, de asemenea, că Statele Unite solicită o pauză de două decenii în activitatea nucleară a Iranului.

Președintele Donald Trump, de asemenea, a accentuat nevoia de „îmbogățire zero” și desființarea infrastructurii aferente. Această cerere reprezintă un punct de divergență majoră. Diplomații avertizează că, în lipsa unor compromisuri, progresul negocierilor va fi dificil de atins.

„Liniile roșii” ale Teheranului

Pentru Iran, cerințele americane sunt percepute ca inacceptabile. Oficialii iranieni consideră „îmbogățirea zero” drept o încălcare a drepturilor lor ca semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară. Teheranul condiționează orice acord de ridicarea sancțiunilor economice și deblocarea activelor sale financiare blocate în străinătate.

Sanam Vakil, expert în cadrul institutului Chatham House, a explicat: „Poți să te joci cu cifrele și poate să ajungi undeva la mijloc, dar pentru Iran aceasta este o chestiune de mândrie și rezistență. Dacă se angajează la un moratoriu prelungit, acesta ar trebui să vină cu o mulțime de avantaje, inclusiv dreptul lor de a îmbogăți”. Această declarație subliniază importanța aspectelor simbolice și politice în negocieri.

Urmările conflictului și uraniu „dispărut”

Activitățile nucleare iraniene au fost afectate de atacurile din iunie anul trecut, atribuite Israelului. Facilitățile de îmbogățire a uraniului de la Natanz, Fordow și Isfahan au fost grav avariate. În pofida negării constante a intenției de a produce arme nucleare, statele occidentale își exprimă îngrijorarea.

O problemă majoră este soarta celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, care ar putea fi îngropate sub dărâmăturile instalațiilor bombardate. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la eventuale intenții militare.

Relațiile diplomatice dintre cele două state au fost marcate de încercări eșuate. În februarie, înainte de izbucnirea conflictului, au avut loc trei runde de discuții indirecte. Ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi, a menționat despre „progrese semnificative”, sugerând un acord iranian referitor la „stocare zero și verificare completă”.

Oficialii americani au contestat această versiune. Donald Trump, împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, au declanșat o ofensivă. Acordul din 2015, abandonat de Trump, a permis Iranului să acumuleze uraniu, pe care SUA-l consideră un potențial pericol.