Iran: Între Revoluția din ’79 și actuala criză – similitudini și deosebiri

Proteste de amploare în Iran: comercianții din Târgul din Teheran opun rezistență

Pe 28 decembrie, comercianții din Târgul Mare din Teheran au închis magazinele în semn de protest față de inflația rapidă și prăbușirea monedei naționale. Acțiunea lor nu este una izolerată; la nivel național, protestele au izbucnit în toate provincele, reflectând o profundă nemulțumire față de condițiile economice precare.

Mii de oameni au ieșit în stradă, din orașe importante ca Teheran, până în localități mărginașe afectate de șomaj și neglijență. Autoritățile au reacționat rapid, restricționând accesul la internet și arestând mii de protestatari. Potrivit unor surse, s-au înregistrat sute de decese în confruntările cu forțele de ordine, amplificând și mai mult tensiunea în țară.

Substratul crizei economice

Criza economică din Iran este, în mare parte, rezultatul politicilor impuse de Statele Unite în ultimii opt ani, care au inclus sancțiuni severe și atacuri cibernetice. Aceste măsuri, concepute pentru a slăbi guvernul iranian, au afectat profund viața de zi cu zi a cetățenilor obișnuiți. Drept urmare, inflația a explodat, iar moneda națională, rialul, a pierdut aproape 90% din valoare în fața dolarului în ultimul an.

Declinul abrupt al valorii rialului a fost marcat de atacuri militare asupra Iranului, intensificând temerile de noi conflicte. Deși veniturile din petrol ale țării, un element esențial pentru economia națională, au fost grav afectate de sancțiuni, guvernul nu a reușit să implementeze politici economice viabile. Fără măsuri concrete, inflația a făcut bunurile de bază complet inaccesibile pentru milioane de iranieni.

Ce spun martorii și comercianții

„Am închis magazinele și cerem schimbări de la guvern”, a declarat Ali, un antreprenor din Târgul Mare, care a dorit să rămână anonim din motive de securitate. „Multe dintre fabricile noastre nu mai pot funcționa, iar guvernul trebuie să facă modificări fundamentale în gestionarea sancțiunilor și a economiei”. Aceste afirmații sunt reflectate în tensiunea resimțită de comercianți, care, deși doresc stabilitate pentru a-și continua afacerile, se văd constrânși să se alăture protestelor.

Ali continuă, îngrijorat: „Acest lucru devine imposibil de controlat.” Firavitatea actuală a economiei iraniene face ca tot mai mulți oameni să nu mai aibă încredere în guvern, iar protestele devin tot mai răspândite.

Reacția autorităților și peisajul politic

Autoritățile iraniene, identificate adesea prin brutalitate, pare că nu au de gând să cedeze în fața protestelor. Mulți dintre clerul iranian, care ar trebui să fie o forță de moderare, sunt împărțiți între susținerea reformelor și cererea de măsuri dure împotriva disidenților. Această fragmentare complică și mai mult peisajul politic.

Pe de altă parte, întrebările persistă: poate un revoluționar spirit să renască din cenușa unei crize economice? Comparativ cu revoluția din 1979, când mai multe centre de putere s-au unit pentru a înlătura monarhia, astăzi, diviziunile profunde între elitele clerului și comercianți fac ca o astfel de coalizare să pară departe de realitate.

Iranienii au trecut deja printr-o revoluție care a adus promisiuni nereușite. Acum, privirile sunt îndreptate spre viitor. Marea întrebare este dacă vor reuși să transforme nemulțumirea socială într-o forță organizată pentru schimbare, într-un mediu plin de tensiune, atât intern, cât și extern.

Mihai Constantinescu

Autor

Lasa un comentariu