Ionuț Dumitru: Eșecul legii salarizării, lipsă politică, bani PNRR pierduți
Conform Digi24: România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro din Fondul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce partidele politice nu au reușit să ajungă la un acord privind noua lege a salarizării în sectorul public. Eșecul legislativ are, însă, consecințe extinse, dincolo de pierderea fondurilor europene, a declarat Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, într-o intervenție la Digi24.
Pierderi financiare și oportunități ratate
Suma de aproximativ 770 de milioane de euro, alocată prin PNRR pentru implementarea noii legi a salarizării, devine inaccesibilă. Ionuț Dumitru subliniază că aspectul financiar, deși semnificativ, nu este singurul element important. Legea ar fi trebuit să corecteze inechitățile salariale din sectorul public și să ofere predictibilitate veniturilor viitoare ale bugetarilor.
„În primul rând, pierdem niște bani și nu este deloc o sumă mică. Avem 700 și ceva de milioane de euro atașate acestui jalon. Din păcate, acești bani sunt pierduți”, a explicat consilierul. El a adăugat că, mai important decât aspectul financiar, era restabilirea echității și predictibilității salariale în sectorul public.
Impactul bugetar și rezistența sindicatelor
Proiectul legislativ prevedea un efort bugetar suplimentar de aproximativ 12 miliarde de lei pentru anul următor. Cheltuielile statului cu salariile din sectorul public sunt estimate, în prezent, la 160-170 de miliarde de lei. Majoritatea angajaților din sistem ar fi beneficiat de creșteri salariale, fără ca alte categorii de bugetari să sufere reduceri de venituri, conform asigurărilor oferite în timpul negocierilor.
Ionuț Dumitru a menționat că, în ciuda promisiunilor, legea a întâmpinat critici acerbe din partea sindicatelor și a unor partide politice. „Mi-e greu să găsesc o motivație rațională. Presiunea pe buget nu ar fi fost semnificativă pentru că, încă o dată, ca procent din PIB ar fi rămas în aceeași anvelopă salarială”, a afirmat acesta, subliniind dificultatea de a înțelege refuzul.
Pierderea fondurilor europene ar putea exercita o presiune suplimentară asupra bugetului, în cazul în care statul decide să finanțeze din resurse proprii proiectele care urmau să fie asigurate prin granturile PNRR. Acest lucru ar putea avea implicații asupra deficitului bugetar, a cărui dimensiune exactă nu poate fi estimată momentan.
Riscuri de rating și incertitudine politică
Blocajul politic legat de legea salarizării, alături de lipsa unui guvern cu puteri depline, poate genera îngrijorări în rândul agențiilor de rating privind capacitatea statului de a continua procesul de consolidare fiscală. Ionuț Dumitru a reamintit că România a redus deficitul bugetar de la peste 9% din PIB, dar drumul către ținta de 3% este încă provocator.
„Suntem la jumătatea drumului, cumva. Mai avem de parcurs până la 3% din PIB deficit bugetar un drum destul de provocator în anii următori”, a precizat consilierul. El a avertizat că lipsa unui angajament politic ferm pentru consolidare bugetară și apariția unor discuții pe teme precum legea salarizării pot fi interpretate de agențiile de rating ca un risc de stagnare sau chiar de regres în atingerea obiectivelor fiscale. „Îți arată că acolo este o problemă”, a concluzionat Dumitru.
Sursa: Digi24