Un sector strategic în umbră: Industria de apărare a României vrea un restart
Industria de apărare din România are nevoie urgentă de o strategie coerentă, investiții consistente și o colaborare reală între stat și mediul privat. Acesta a fost mesajul principal al evenimentului Ziua NATO 2026, organizat recent de Organizația Patronală a Industriei de Apărare (OPIA). Participanții au subliniat necesitatea transformării acestui sector într-un pilon central al securității naționale și al economiei.
OPIA cheamă la acțiune: Producție și parteneriate strategice
Președintele OPIA și directorul general al Romeni, Răzvan Pîrcălăbescu, a dezvăluit că România are peste 150 de companii acreditate în industria de apărare, dintre care 85 sunt membre ale organizației patronale pe care o conduce. Acesta a anunțat că Romarm și companiile din OPIA vor dezvolta noi capacități de producție, pe lângă producția de drone. „Suntem gata să oferim Ministerului Apărării Naționale și tuturor structurilor de forță din România tot ce au nevoie, dar trebuie să fim consultați și să știm cu un anumit timp înainte că se vor face achiziții”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu. Companiile membre OPIA produc muniție de diferite calibre, drone, tancuri și alte echipamente militare.
Radu Oprea, secretar general al Guvernului, a accentuat importanța contribuției României în cadrul NATO. El a menționat că cea mai importantă contribuție este capacitatea de descurajare a conflictelor în regiune. A subliniat că Armata Română și instituțiile de aplicare a legii trebuie să fie pregătite, dar și industria națională de apărare, susținută atât de capital privat, cât și de stat. El a subliniat oportunitatea oferită de fondurile europene prin mecanismul SAFE, în valoare de aproape 17 miliarde de euro, dedicate consolidării industriei de apărare.
SAFE și viitorul industriei: Oportunitate sau provocare?
Participanții la dezbatere au fost de acord că fondurile europene pentru perioada 2026-2030 sunt esențiale pentru repoziționarea României în industria de apărare. Mircea Abrudean, președintele Senatului, a subliniat importanța alocării acestor fonduri către companiile cu capital autohton. “Este important să ne asigurăm că acești bani ajung la companiile cu capital autohton, pentru că acestea demonstrează că dezvoltarea industriei de apărare nu este concentrată într-un singur punct, ci reprezintă un pol de excelență capabil să susțină atât nevoile naționale, cât și integrarea în lanțul valoric european”, a spus acesta.
Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei de Apărare din Senat, a anunțat că membrii comisiei vor începe o evaluare a industriei de apărare, care va include vizite la companii publice și private. Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării și Antreprenoriatului, a subliniat principiul complementarității, pledând pentru parteneriate între sectorul privat și stat. „Producția românească, industria de apărare românească, ar trebui, după 2030, să nu mai fie ocolită în aproape niciun lanț global de producție în ceea ce privește industria militară”, a declarat Irineu Darău.
Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, a adăugat că, prin programul SAFE și prin alte programe, se încearcă construirea unui pilon strategic autonom în cadrul NATO, la care România ar trebui să adere cu seriozitate. Acesta a atras atenția asupra necesității controlului civil asupra apărării, dar a subliniat că, fără responsabilitate și competență, acesta poate fi periculos. Maria Grapini, europarlamentar, a subliniat necesitatea urgentă a investițiilor în capacitățile de producție existente și în deschiderea de noi capacități, menționând că fondurile europene trebuie direcționate spre industria și infrastructura națională.
În concluzie, România aspiră să devină un actor relevant în arhitectura euroatlantică, inclusiv prin intermediul unei industrii de apărare competitivă la nivel global.
