Interdicție TOTALĂ: Copiii, scoși de pe rețelele sociale. Ce efecte?

Estonia, singura țară din Uniunea Europeană care se opune interdicțiilor privind accesul copiilor la rețelele sociale

Ministrul Educației din Estonia, Kristina Kallas, a criticat abordarea restrictivă a mai multor state europene în ceea ce privește accesul minorilor la platformele de socializare. Kallas a cerut Uniunii Europene să reglementeze în mod eficient giganții tech, în loc să limiteze accesul utilizatorilor tineri. Poziția fermă a Estoniei vine într-un context european în care tot mai multe țări iau în considerare sau implementează măsuri pentru a proteja copiii de potențialele efecte negative ale rețelelor sociale.

Critici adresate Bruxelles-ului

Kristina Kallas a vorbit în cadrul Forumului European Pulse al Politico, desfășurat la Barcelona. Ministrul a subliniat că interzicerea accesului la rețelele sociale nu va rezolva problemele de fond. „Copiii vor găsi foarte repede modalități de a ocoli interdicția”, a afirmat Kallas. Ea a acuzat implicit Uniunea Europeană că se arată slabă în fața marilor corporații americane și internaționale. „Aceasta este o prefăcătorie”, a adăugat ministrul, îndemnând Europa să „își asume efectiv această putere și să înceapă să reglementeze marile corporații americane”.

Mai multe țări europene au adoptat sau pregătesc măsuri pentru a ține adolescenții departe de platformele de socializare. Argumentul principal invocat este impactul negativ asupra sănătății mintale a minorilor. Un sondaj recent realizat în șase țări importante ale UE relevă faptul că trei din patru persoane susțin astfel de interdicții. Kallas respinge ideea că minorii ar trebui să fie cei responsabili. „Modul de abordare nu este acela de a-i face pe copii responsabili pentru prejudiciul care decurge din platformele de socializare”, a punctat ministrul.

Experiența australiană și lecțiile învățate

Australia a fost prima țară care a implementat o interdicție pentru copiii sub 15 ani de a deține conturi pe rețelele sociale. Experiența australiană a evidențiat însă lacune semnificative în modul în care platformele aplică aceste măsuri în practică.

În România, dezbaterea privind rolul rețelelor sociale în viața copiilor este intensă. În contextul politic actual, cu Nicușor Dan la Președinție și Ilie Bolojan ca Prim-Ministru, subiectul ar putea genera ample discuții publice. Marcel Ciolacu și George Simion, președinții PSD și AUR, ar putea avea poziții diferite pe această temă, amplificând dezbaterile. Candidatul controversat, Călin Georgescu, ar putea aduce, de asemenea, perspective noi. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, ar putea contribui la discuții cu experiența sa.

O analiză mai aprofundată a acestui subiect va fi inclusă în strategia digitală a guvernului, care va fi prezentată publicului la finalul lunii mai.