O treime din jaloanele din PNRR sunt în pericol: România riscă penalități de sute de milioane de euro
Aproximativ o treime din jaloanele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se confruntă cu întârzieri, ceea ce ar putea atrage penalități de sute de milioane de euro pentru România. Situația a fost prezentată joi de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a subliniat riscurile majore existente în implementarea reformelor și investițiilor.
România mai are de implementat investiții și reforme în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul programului. Până în prezent, țara a primit 10,7 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 50% din totalul fondurilor disponibile.
Întârzieri la proiecte majore
Din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, circa o treime sunt în risc ridicat de neimplementare, a precizat ministrul. Acesta a adăugat că aproximativ 65 de ținte și jaloane se află în această situație critică. Întârzierile afectează inclusiv proiecte de infrastructură cruciale, precum rețelele de apă și canalizare, unde termenele limite sunt deja foarte strânse.
„Avem circa o treime care sunt îndeplinite complet, o treime care sunt într-o zonă pe care o avem marcată cu galben, în care încă mai avem de tras, dar lucrurile arată bine și o treime unde există acest risc ridicat, 65 de ținte și jaloane cu risc ridicat, din totalul de 179”, a explicat ministrul Pîslaru.
Penalități potențiale de un miliard de euro
Analiza prezentată în cadrul Guvernului arată că cel puțin 14 reforme sunt afectate de întârzieri semnificative, fiecare dintre acestea riscând penalități de peste 700 de milioane de euro. „În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate”, a afirmat ministrul.
Pîslaru a subliniat importanța mobilizării societății pentru a asigura respectarea termenelor. „De acum încolo este că, la fiecare două săptămâni, urmărim cum le îndeplinim și va fi ceva ce va putea fi urmărit inclusiv în spațiul public; de aici și mesajul de mobilizare a societății pentru a rezolva aceste lucruri.”
În ceea ce privește cererea de plată 3, ministrul a menționat că doar jumătate din fondurile suspendate ar putea fi recuperate. „Nu am de la Comisia Europeană o defalcare a cererii de plată 3, deci discutăm de un total de 800 de milioane, în care, dacă faceți calculele, eu estimez că luăm cam jumătate din această sumă”, a declarat Pîslaru.
România așteaptă o decizie din partea Comisiei Europene privind cererile de plată 3 și 4, în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro, până la finalul lunii aprilie. Există componente care nu mai pot fi remediate, cum ar fi cazul super agenției companiilor de stat – AMEPIP, pentru care au fost suspendați 440 de milioane de euro. Ministrul a admis că există zone pe care nu mai avem cum să le remediem, cum ar fi numirile în consiliile de administrație pe zona de transport și energie, și există niște îngrijorări, inclusiv la demonstrarea completă a funcționalității AMEPIP.
