Inscripție veche, găsită sub Marea Moschee din Siria

Inscripție greacă descoperită într-o moschee din Siria relansează dezbaterea privind un vechi templu

O inscripție greacă descoperită recent în Marea Moschee din Homs, Siria, alimentează o dezbatere de decenii cu privire la amplasamentul vechiului Templu al Soarelui. Cercetătorii speră ca acest artefact să ofere mai multe indicii despre istoria complexă a sitului, care a fost un loc de cult pentru mai multe religii de-a lungul secolelor. Marea Moschee din Homs, cunoscută și sub numele de Emesa în antichitate, este un punct de reper important, recunoscut pentru designul său oval neobișnuit și semnificația religioasă profundă.

O posibilă legătură cu templul lui Elagabal

Inscripția a fost găsită la baza uneia dintre coloanele moscheii în timpul lucrărilor de restaurare. Situl este asociat cu conducătorul secolului al XII-lea, Nur ad-Din, și se crede că a fost construit peste o biserică dedicată Sfântului Ioan Botezătorul. Această biserică ar fi putut înlocui o structură și mai veche, posibil un templu păgân. Studiul recent reia întrebarea dacă moscheea se află pe ruinele Templului lui Elagabal.

Dr. Maamoun Saleh Abdulkarim, profesor de arheologie și istorie la Universitatea din Sharjah și autorul studiului, consideră că inscripția ar putea fi piesa lipsă. „Dacă se confirmă asocierea sa cu simbolistica cultului solar, aceasta ar putea indica o continuitate spațială între sanctuarul păgân și structurile religioase ulterioare construite pe același sit”, a spus el. Istoricii au examinat de ani de zile texte, monede și vestigii arheologice pentru a determina dacă Marea Moschee a funcționat odată ca templu și mai târziu ca biserică.

Descifrarea textului sculptat în piatră

Inscripția este sculptată într-un bloc de granit care face parte dintr-o bază de coloană din interiorul moscheii. Textul este gravat direct în piatră și a fost descoperit în 2016, dar nu a fost studiat în detaliu din cauza conflictelor din Siria. Baza coloanei măsoară 1×1 metru, iar porțiunea inscripționată acoperă aproximativ 75 cm din față.

În 2016, istoricul Abdulhadi Al-Najjar a oferit o traducere preliminară pe Facebook. „Pasajul din inscripție se caracterizează printr-un ton eroic și militarist, descriind un conducător războinic comparat cu vântul, furtuna și leopardul, care învinge dușmanii și impune tributul cu o autoritate regală feroce”, a scris el. Conform profesorului Abdulkarim, textul grecesc conține nereguli gramaticale, specifice Siriei din epoca romană, unde aramaica era limba vorbită.

Un oraș modelat de mai multe religii

Profesorul Abdulkarim subliniază importanța orașului Emesa ca centru religios și comercial, situat de-a lungul rutelor comerciale cheie. Viața religioasă a orașului se concentra pe zeul soarelui Elagabalus, al cărui templu servea drept punct central pentru ritualuri și festivaluri. Studiul recent susține că noua descoperire oferă dovezi puternice pentru prezența și amplasarea Templului Soarelui în perioada romană.

Totodată, studiul explorează tranziția orașului de la un centru de cult al Soarelui la un nod important al creștinismului. Elagabalus, un mare preot al zeului soarelui sirian, a devenit împărat roman în anul 218 d.Hr. „Creștinismul nu a înlocuit păgânismul brusc. În schimb, ambele comunități au coexistat timp de generații”, explică profesorul Abdulkarim. El observă că schimbările religioase au loc adesea pe perioade lungi, cu tradiții care se suprapun, mai degrabă decât cu rupturi clare.

Sursa: G4Media