Starea de sănătate a lui MIRCEA Lucescu, critică: Inima, profund afectată și opțiuni terapeutice limitate
București, România – Situația medicală a lui MIRCEA Lucescu, fost selecționer al echipei naționale de fotbal a României, este extrem de gravă. Prognosticul rămâne rezervat, potrivit declarațiilor unui medic cardiolog renumit, contactat de FANATIK. Inima antrenorului este profund afectată, ceea ce limitează drastic opțiunile de tratament disponibile.
Ministrul Sănătății, ALEXANDRU ROGOBETE, a confirmat gravitatea stării de sănătate a lui MIRCEA Lucescu. Acesta a menționat că antrenorul se află în stare critică la ATI (Anestezie și Terapie Intensivă), iar starea sa s-a înrăutățit în ultimele 24-48 de ore. Reprezentanții Spitalului Universitar de Urgență București, unde este internat, au transmis că pacientul a suferit aritmii cardiace severe, care nu au răspuns la tratament.
Ce înseamnă „nu răspunde la tratament” în cazul lui MIRCEA Lucescu?
Pentru a înțelege mai bine gravitatea situației, FANATIK a consultat medicul cardiolog DAN TESLOIANU. Acesta a explicat că, în contextul dat, formula „nu mai răspunde la tratament” sugerează o afectare cardiacă extinsă. Specialistul a subliniat că MIRCEA Lucescu are în istoric un infarct miocardic, având leziuni coronariene multiple.
Medic este de părere că este posibil ca angioplastia făcută anterior să nu fi reușit să rezolve complet problema. „E ca atunci când ai o haină cu foarte multe găuri. Una este să ai una-două găuri, le cârpești și ai haina cât de cât utilă. Alta este să fie mâncată peste tot de molii. Oricât de mult ai cârpi-o, se rupe în altă parte. Cam așa și aici,” a explicat medicul.
Rolul defibrilatorului și limitele intervențiilor medicale
În cadrul discuției, specialistul a abordat și rolul defibrilatorului, subliniind atât utilitatea acestuia în controlul aritmiilor severe, cât și limitele sale în cazul unui cord grav afectat. Medicul a explicat că, în cazul unei inimi cu o contractilitate slabă, aparatul poate avea limite. „Probabil că vorbim de o inimă cu o contractilitate slabă, practic, deși sună neplăcut, la capăt de drum. Mai exact, inima nu mai poate. Aritmia malignă ventriculară este o formă de deces”, a specificat acesta.
În ceea ce privește opțiunile terapeutice, cardiologul a menționat posibilitatea unor soluții „eroice”, dar a subliniat că aplicarea acestora depinde de stabilitatea pacientului și de posibilitatea reală de recuperare. „Se pot încerca tot felul de soluții eroice: pompă de contrapulsație aortică, dispozitive externe care să contribuie la creșterea contractilității. Dar, pentru a se face așa ceva, pacientul trebuie să fie cât de cât stabil”, a precizat medicul.
O altă problemă de luat în calcul este și transferul pacientului în străinătate. „Nu știu dacă transferul în altă țară l-ar ajuta în mod deosebit. Și, mai important, nu știu dacă este transportabil. Pentru că, pentru a fi transportabil, trebuie să fie cât de cât stabil. Adică îl omori mai repede”, a mai adăugat specialistul.
În final, medicul a subliniat importanța deciziilor etice și a responsabilității familiei în astfel de situații. Acesta a menționat lipsa unei legislații clare în România cu privire la deciziile privind continuarea sau limitarea tratamentului.
