Infrastructura de apă din România, subfinanțată și învechită, necesită o reformă urgentă a sistemului de tarifare, conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru. Schimbările propuse vizează adaptarea cadrului legal și asigurarea unei finanțări stabile pentru modernizarea și prevenirea riscurilor asociate schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile. Proiecte importante, precum construcția de baraje finanțate prin PNRR, au fost amânate din cauza lipsei fondurilor.
Reforma vizează asigurarea fondurilor pentru investiții
Modificările propuse sunt incluse în PNRR și urmăresc o finanțare mai predictibilă pentru Administrația „Apele Române”. Actualul sistem de tarifare este considerat problematic, inclusiv în ceea ce privește stabilirea prețurilor. Dragoș Pîslaru a subliniat importanța investițiilor în infrastructura de apă, menționând inclusiv barajele care nu au fost construite din fondurile PNRR.
„În acest moment, infrastructura de apă în România este cu mult rămasă în urmă. Discutăm aici și de faimoasele baraje care ar fi trebuit să fie construite din bani din PNRR și nu au fost făcute,” a explicat Pîslaru.
O altă problemă este lipsa unei politici unitare de tarifare la nivel național. Diferențele existente între diverse domenii contribuie la ineficiența sistemului. Mai mult, tarifarea actuală nu generează suficiente resurse pentru investițiile necesare în amenajarea apelor și prevenirea inundațiilor cauzate de schimbările climatice. „Există o politică de tarifare industrială care diferă în funcție de domeniu, în sensul că nu există o politică unitară, iar tarifarea nu asigură resursele de investiții pentru aceste lucruri pe care le avem de făcut pentru amenajarea apelor în România, ca să evităm inundații (…) declanșate de schimbările climatice,” a adăugat acesta.
Comisia Europeană semnalează lipsa de coerență a sistemului
Comisia Europeană a atras atenția asupra faptului că modelul actual de finanțare nu este coerent și nu produce suficiente fonduri pentru investiții. Ca urmare, Guvernul și-a asumat angajamentul de a crea o bază de finanțare pe termen lung. Aceasta va permite investiții constante în infrastructura de apă, nu doar intervenții punctuale.
„Practic, Guvernul României și-a luat angajamentul că va crea această bază de capital pentru a putea avea asumarea aceasta de investiții permanentă, deci nu numai din când în când, când mai sunt fonduri europene. Una este să finanțezi sau să subvenționezi din bugetul de stat lucrurile acestea, alta este să îți asumi o politică de investiții multianuale, ca lumea să nu se mai teamă că se distruge un dig sau că nu ai barajele sau lucrările edilitare necesare,” a precizat ministrul.
Autoritățile analizează diferite scenarii pentru implementare
Autoritățile analizează mai multe scenarii pentru implementarea noului sistem, inclusiv variante elaborate cu sprijinul Băncii Mondiale. Decizia finală va ține cont de impactul asupra populației și a mediului economic. „Nu vă pot spune care va fi modelul pe care îl urmăm, dar (…) luăm scenariul care are cel mai mic impact (…) asupra populației și, evident, asupra dezvoltării industriale,” a declarat Pîslaru. Impactul asupra cetățenilor este estimat a fi redus. Detaliile concrete privind modelul final vor fi prezentate de Ministerul Mediului.
