Informator al Securității, recompensat cu „pensie specială” prin trucuri administrative Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dat publicității un document din arhivele fostei Securități

Informator al Securității, recompensat cu „pensie specială” prin trucuri administrative

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dat publicității un document din arhivele fostei Securități. Acesta dezvăluie modul în care un informator a beneficiat de un aranjament care i-a asigurat recunoașterea activității sale clandestine drept vechime în muncă. Astfel, informatorul a primit o formă de „pensie specială”, deși anii petrecuți în slujba serviciilor secrete comuniste nu puteau fi validați legal ca vechime.

Documentul din 1970, citat de surse media, îl identifică pe informator drept Dragomir Mihai. Acesta a colaborat cu Direcția I a Securității între 1956 și 1970, fiind remunerat din fonduri speciale pentru informațiile furnizate. Pe parcursul acestei perioade, Dragomir nu a avut o angajare oficială. Asta însemna că activitatea sa nu putea fi recunoscută ca vechime profesională, afectând drepturile salariale și, ulterior, pensia.

Soluția găsită: o schemă administrativă complexă

Situația delicată l-a determinat pe informator să apeleze chiar la Securitate pentru a-și rezolva problema. Deși legal nu existau pârghii pentru o astfel de recunoaștere, conducerea instituției a decis să găsească o soluție. Conform unei note-raport din 28 aprilie 1970, aprobată de președintele Consiliului Securității Statului, Ion Stănescu, s-a propus o schemă administrativă internă.

Planul prevedea ca cei 14 ani de colaborare să fie considerați vechime în muncă. Perioada a fost împărțită în două etape: între 1956 și 1967, informatorul era considerat a fi desfășurat activitate militară în cadrul Consiliului Securității Statului, cu gradul de plutonier. Între 1967 și 1970, acesta figura ca angajat civil al instituției. Pentru a pune în aplicare această schemă, autoritățile urmau să emită ordine retroactive de încadrare, trecere în rezervă și încetare a contractului de muncă.

Documente create retroactiv și justificări absurde

Raportul prevedea și întocmirea unui carnet de muncă cu dată retroactivă pentru a oficializa perioada de colaborare. Motivul invocat pentru această măsură era că informatorul nu putea avea un alt loc de muncă din cauza „sarcinilor deosebite” primite de la organele Securității. CNSAS amintește că, în perioada comunistă, circula o glumă amară despre abrevierea P.C.R. – Partidul Comunist Român, reinterpretată ca „Pile, Cunoștințe, Relații”.

Cazul documentat ilustrează felul în care un sistem paralel cu legea funcționa în interiorul statului comunist, inclusiv în cadrul aparatului de securitate. Aici, anumite situații erau „rezolvate” prin decizii administrative interne, chiar dacă acestea contraveneau legislației existente. CNSAS continuă să publice documente relevante din arhivele Securității, cu scopul de a expune mecanismele de funcționare ale regimului comunist.

Sursa: G4Media