Inflația mușcă în România: Industrie blocată, consum redus. Recesiune lungă la orizont?

Inflația și perspectivele sumbre ale băncii centrale

Banca Națională a României (BNR) a comunicat recent că rata anuală a inflației va crește peste estimările anterioare în perioada martie-iunie 2026, principala cauză fiind scumpirea combustibililor. Aceasta este determinată de majorarea cotațiilor petrolului și gazelor naturale, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. BNR subliniază că și factorii interni, precum expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică, și majorarea cotelor de TVA și a accizelor vor influența temporar creșterea prețurilor.

Reducererea deficitului și temperarea cererii agregate ar putea genera presiuni dezinflaționiste, dar totuși riscurile la adresa economiei și a inflației rămân ridicate. Acestea includ reducerea puterii de cumpărare a populației și creșterea costurilor pentru companii. Soluția propusă de BNR pentru ieșirea din situația curentă se bazează pe absorbția fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026, la 3,9%.

Industria, un motor economic în derivă

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o creștere economică modestă de 0,7% în 2025, comparativ cu anul precedent, ajungând la aproximativ 1.916 miliarde lei. Structura acestei creșteri evidențiază absența industriei din mecanismul de avans economic. Volumul de activitate industrială s-a situat la 99,8% față de anul anterior, ceea ce înseamnă stagnare și o contribuție nulă la creșterea economică.

Creșterea a fost susținută de sectoare precum construcțiile (+0,5%), IT și comunicații (+0,3%) și agricultură (+0,2%). Economiștii subliniază că aceste domenii nu pot înlocui rolul sistemic al industriei, nici în ceea ce privește exporturile, nici în crearea de valoare adăugată. Dependența României de economia germană și încetinirea industrială din această țară adaugă o presiune suplimentară.

Consumul înfrânează economia

Una dintre evoluțiile economice majore din ultimele luni este încetinirea consumului. Scăderea veniturilor populației din cauza inflației, stagnarea salariilor și pensiilor, și măsurile fiscale adoptate pentru corectarea deficitului bugetar au condus la o recesiune tehnică. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat recent că un deficit de 6,2% în acest an ar fi un semn bun pentru revenirea economiei.

Peste presiunile economice interne, contextul extern a pus piedici redresării economice a României. Criza combustibililor creată de războiul din Orientul Mijlociu și continuarea războiului din Ucraina au reverberații puternice și pe plan intern. Economiști avertizează asupra efectelor pe termen lung ale distrugerii infrastructurii energetice.

Beata Javorcik, economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a menționat că o strategie de creștere bazată doar pe fonduri europene nu este sustenabilă, subliniind necesitatea unei strategii bazate pe investiții private. Potrivit INS, la data de 9 aprilie, Produsul Intern Brut pentru anul 2025 confirma o schimbare de ritm în economia României.