Cluj 11°C
Timișoara 13°C
Iași 9°C
Împrumuturile, trase înainte de războiul din Iran: România, în așteptare?
Ministerul Finanțelor a acoperit o treime din necesarul de finanțare al Guvernului în primele trei luni ale anului, împrumutând peste 85 de miliarde de lei de pe piețele interne și externe. Cu un necesar total de finanțare de 264 de miliarde de lei pentru întregul an, eforturile de până acum au fost suficiente pentru a acoperi 33% din sumă.
Până la 31 martie, Ministerul de Finanțe a atras 85,41 miliarde de lei, dintre care 51,50 miliarde de lei de pe piața internă și 33,91 miliarde de lei de pe piețele externe. Datele arată că majoritatea împrumuturilor au fost obținute în primele două luni ale anului, înainte de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Războiul SUA-Israel împotriva Iranului a dus la creșterea dobânzilor, după ce acestea atinseseră un minim în februarie.
Provocări pe piața de capital
Obligațiunile în lei ale României au resimțit presiuni de vânzare pe piața secundară în primele săptămâni ale conflictului, generând incertitudine pe piețele financiare. Drept urmare, în martie, Ministerul Finanțelor a atras doar 1,8 miliarde de lei de pe piața primară internă administrată de BNR. De asemenea, au fost ratate opt licitații de titluri de stat pe piața internă în martie, un record negativ.
Norocul Finanțelor a constat în succesul împrumutului din primul trimestru de pe piețele externe, realizat cu câteva zile înainte de începerea campaniei aeriene împotriva regimului de la Teheran. Prin acest împrumut, au fost atrase 4,7 miliarde de euro (3 miliarde euro și 2 miliarde dolari). Evenimentele ulterioare au dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, la creșterea prețurilor petrolului și la volatilitate pe piețele financiare.
Riscuri economice și contextul politic
Contextul actual, marcat de conflictul din Iran și de potențiala criză politică internă, complică și mai mult execuția planului de finanțare. Măsurile fiscale necesare pentru ajustarea deficitului bugetar record din 2024 produc deja efecte asupra consumului. Inflația ridicată și presiunile structurale asupra prețurilor, alături de o producție industrială sub presiune, generează o aterizare dificilă a economiei.
Singurul aspect pozitiv este reprezentat de fondurile europene, în special cei 10 miliarde de euro din PNRR, care pot fi periclitate de o criză politică prelungită. România a redevenit țara cu cele mai mari dobânzi la împrumuturile suverane din UE, după ce evenimentele electorale din Ungaria au generat un aflux de capital pe obligațiunile maghiare.
În acest context, evoluțiile politice interne și internaționale vor continua să influențeze costurile de finanțare ale României și capacitatea țării de a-și îndeplini angajamentele financiare.
