Războiul din Orientul Mijlociu: Impactul economic global, sub semnul întrebării Impactul economic global al conflictului din Orientul Mijlociu va depinde crucial de durata acestuia și de amploarea distrugerilor, dar și de evoluția prețurilor la energie

Războiul din Orientul Mijlociu: Impactul economic global, sub semnul întrebării

Impactul economic global al conflictului din Orientul Mijlociu va depinde crucial de durata acestuia și de amploarea distrugerilor, dar și de evoluția prețurilor la energie. O spune Dan Katz, prim-adjunctul directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI). Oficialul a subliniat că incertitudinea prelungită și creșterea constantă a costurilor energetice ar putea determina băncile centrale să adopte o abordare precaută.

Conferința Future of Finance, organizată de Milken Institute la Washington, a oferit un cadru pentru discuții aprofundate asupra provocărilor economice. Katz a menționat că „conflictul ar putea avea un impact foarte puternic asupra economiei globale, pe o gamă largă de indicatori, fie că este vorba de inflație, creștere economică și așa mai departe”, dar a subliniat că este prematur pentru a trage concluzii definitive. Totuși, FMI menține o prognoză de creștere de 3,3% din PIB pentru economia mondială, pentru anul 2026. Această previziune predată conflictului, anticipa o depășire a perturbărilor comerciale, datorită investițiilor în inteligența artificială și creșterii productivității.

Potențiale modificări ale politicilor monetare

Conform declarațiilor lui Katz, efectele economice vor fi evaluate în funcție de evoluția evenimentelor geopolitice. Anterior, FMI a atras atenția asupra riscurilor asociate cu conflictul, cum ar fi perturbarea comerțului, creșterea prețurilor la energie și volatilitatea piețelor financiare. Fondul a transmis că „situația rămâne extrem de fluidă și se adaugă unui mediu economic global deja incert”.

Analiza FMI va include evaluarea directă a daunelor provocate de conflict, în special asupra infrastructurii și sectoarelor-cheie. Katz a punctat importanța turismului și a transportului aerian, dar și impactul asupra industriei energetice. „Există pagube fizice la infrastructură, la facilități de producție, iar industria majoră asupra căreia se va concentra toată lumea este, desigur, industria energetică”, a explicat acesta clar.

Reacții ale pieței și implicații pentru bănci centrale

Creșterea prețului petrolului, cu o urcare de 15% marți, a reactivat îngrijorările legate de stabilitatea pieței. Katz a menționat că băncile centrale ar putea reacționa, în special dacă un șoc energetic persistent ar destabiliza așteptările inflaționiste. Oficialul a adus în discuție lecțiile învățate din criza inflaționistă din 2022, declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, subliniind legătura dintre impactul energetic și creșterea inflației de bază. Katz a conchis că băncile centrale vor trebui să analizeze atent modul în care evenimentele geopolitice influențează piețele energetice. În acest sens, acestea vor evalua oportunitățile de aplicare a lecțiilor învățate din pandemie, în vederea stabilirii unor politici monetare adecvate.

Preocupările legate de evoluția prețului țițeiului au determinat Statele Unite ale Americii să ia în considerare măsuri pentru stabilizarea pieței, reflectând complexitatea și amploarea potențialelor efecte economice ale conflictului.

Sursa: Cursdeguvernare.ro