Iarna în criză: Zăpada și viscolul, amintiri aproape uitate
Iarna, un anotimp care odinioară îmbină viscolul și stratul de zăpadă, a suferit transformări radicale în ultimele decenii. Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), atrage atenția asupra dispariției aproape complete a viscolului în România, subliniind că iarna contemporană este cea mai schimbată dintre toate anotimpurile.
„Viscolul era un fenomen comun, cu două-trei episoade importante în fiecare iarnă. Acum, nici nu mai putem vorbi despre frecvența lor, ci despre absența lor totală în ultimi ani”, afirmă Cheval. Fenomenele meteorologice excepționale, cum a fost stratul de 48 cm de zăpadă din iarna precedentă, sunt acum rarități, lăsând loc unei ierni mai blânde și mai calde.
Schimbări climatice și impactul asupra iernilor românești
Cercetătorul explică faptul că o cauză importantă a acestui fenomen este legată de circulația aerului la nivel global. Ciclonii mediteraneeni aduc ploi, dar ciclonul siberian, responsabil pentru temperaturile scăzute, a devenit din ce în ce mai rar. Această schimbare brutală a patronajului climatic influențează nu doar aspectul peisajului, ci și viața cotidiană a românilor. „Când spuneam iarnă, spuneam zăpadă, iar pe asta nu o mai avem”, completează Cheval.
Iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă din istorie, cu o medie de 3,8 °C pe întreaga țară, peste cele record din anii anteriori. Încălzirea globală pare să-și pună amprenta asupra anotimpurilor, iar perioada de vară se extinde, ajungând să se resimtă chiar din aprilie.
Un schimb permanent: valuri de căldură din aprilie până în octombrie
Pe lângă dispariția viscolului, România se confruntă și cu o intensificare a valurilor de căldură. Sorin Cheval amintește că, în trecut, sezonul cald începea în mod uzual în luna iunie, dar acum ne confruntăm cu temperaturi extrem de ridicate încă din aprilie, cum a fost cazul anul trecut, când au fost înregistrate 34 de grade Celsius în plină primăvară.
Pe de altă parte, în toamnă, valurile de căldură se întind până în luna octombrie, când temperaturile pot depăși 35 de grade Celsius, cum s-a întâmplat pe 21 octombrie 2023. Această schimbare de climat influențează nu doar vremea, ci și sănătatea publică, agricultura și chiar resursele de apă ale țării.
„Valurile de căldură au zeci de definiții, dar cea mai simplă se referă la zile în care temperatura este cu 5-6 grade Celsius peste media multianuală, fie că este vară sau iarnă”, explică Cheval. Această definiție devine din ce în ce mai relevantă, având în vedere că românii au experimentat valuri de căldură și pe parcursul sezonului rece.
Perspective și efectele insulei de căldură
Sorin Cheval aduce în discuție aspectul urban al schimbărilor climatice, subliniind că orașele sunt mai calde și mai uscate în comparație cu zonele rurale învecinate. Fenomenul insulei de căldură urbană devine mai pronunțat pe măsură ce orașele cresc, amplificând efectele asupra populației.
Fără a propune o viziune apocaliptică, cercetătorul afirmă că, deși nu putem considera că anotimpurile dispar complet, România se află într-o tranziție climatică vizibilă. Până la sfârșitul secolului, se estimează că numărul de zile toride va crește, cu impact semnificativ asupra vieții cotidiene.
Pregătindu-se pentru viitor, românii sunt chemați să fie conștienți de schimbările climatice și să se adapteze la noua realitate. România, așa cum o știm, este pe cale să se transforme radical, iar fiecare dintre noi poate contribui la un răspuns mai bun față de provocările viitoare.
