Hurezeanu, despre rachetele iraniene: „Deveselu, sper să nu intre în acțiune”

Aeroportul Mihail Kogălniceanu, un punct strategic pentru armata americană în contextul conflictului din Orientul Mijlociu

Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța ar putea juca un rol important pentru armata americană în eventuale operațiuni în Orientul Mijlociu. Fostul diplomat Emil Hurezeanu a explicat, într-un interviu pentru Știrile PROTV, că acest aeroport este strategic din punct de vedere geografic, militar și geopolitic, fiind cel mai mare din regiune care poate fi utilizat de avioanele americane. Informațiile vin în contextul în care o solicitare a Statelor Unite, privind utilizarea bazei aeriene, a fost analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

O poziție geografică cheie

Aeroportul este situat la capătul unei zone descrise de administrația americană drept „estuarul Orientului Mijlociu extins”. Hurezeanu a subliniat că, dincolo de aspectul geografic, conflictul din Iran și din regiunea Golfului a schimbat dinamica militară și geopolitică a zonei. „Sigur că există aceste puncte de sprijin ale armatei americane deja cunoscute, practicate”, a afirmat fostul diplomat.

Posibile riscuri de securitate pentru România

Utilizarea aeroportului de către armata americană ar putea implica riscuri de securitate pentru România, conform declarațiilor lui Emil Hurezeanu. Fostul diplomat a menționat că țara noastră s-ar putea afla în raza de acțiune a rachetelor balistice iraniene. Acesta a adăugat că, deși România este membră NATO, rămâne de văzut dacă apartenența la Alianță ne oferă o protecție sporită. Hurezeanu a amintit că, la momentul aderării la NATO, ar fi trebuit să ne punem întrebarea dacă vom deveni ținte sau vom fi mai protejați.

De asemenea, fostul ministru speră ca sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu să nu fie vreodată pus în situația de a intra în funcțiune, dar a precizat că alte structuri NATO ar fi pregătite să intercepteze eventuale amenințări. Hurezeanu a explicat că rachetele balistice iraniene pot avea o rază de acțiune de până la 2.500 km, ajungând, în cel mai rău caz, până în Belarus, aproape de granița cu Germania.

În prezent, nu se cunosc detalii suplimentare despre decizia CSAT privind solicitarea americană sau despre eventuale evoluții ale situației geopolitice din regiune. Ministerul Apărării Naționale sau alte instituții abilitate nu au emis comunicate oficiale pe această temă până la momentul redactării acestui articol.

Sursa: Știrile ProTV