Hipertensiunea: Medicament nouă, SURPRIZĂ în creier. Cercetătorii fac lumină

Hipertensiunea, o afecțiune ce afectează milioane de oameni la nivel mondial, ar putea avea o explicație neurologică mai complexă decât se credea anterior. Un studiu recent din 2026 aduce o perspectivă nouă asupra mecanismelor care stau la baza acestei boli și sugerează o posibilă direcție pentru viitoarele tratamente.

Regiunea cerebrală cheie în controlul tensiunii arteriale

Cercetătorii de la University of São Paulo și University of Auckland au identificat o regiune specifică din creier, numită regiunea parafacială laterală (pFL), ca fiind implicată în reglarea tensiunii arteriale. Această zonă este cunoscută pentru rolul său în controlul respirației, în special în timpul efortului fizic sau al tusei. Nou este faptul că aceiași neuroni pot influența și vasele de sânge.

Experimentele pe animale au arătat că activarea acestei regiuni duce la creșterea activității sistemului nervos simpatic, la constricția vaselor de sânge și, implicit, la creșterea tensiunii arteriale. În schimb, blocarea activității acestei zone a dus la normalizarea tensiunii arteriale. „Am observat că, în condiții de hipertensiune, această zonă este activă. Când am oprit-o, tensiunea a scăzut”, a explicat Julian Paton, unul dintre autorii studiului.

De ce nu funcționează tratamentele în toate cazurile

Aproximativ 30-40% dintre pacienții cu hipertensiune nu reușesc să își controleze tensiunea arterială, chiar și cu tratament. Studiul recent sugerează că o posibilă explicație ar putea fi componenta neurologică a bolii, care nu este legată doar de vasele de sânge sau de rinichi. Cercetările anterioare au observat legătura dintre respirație, sistemul nervos și tensiunea arterială, dar mecanismul nu era clar.

Descoperirea aduce clarificări și în ceea ce privește legătura dintre hipertensiune și apneea în somn, o afecțiune în care pauzele de respirație pot fi frecvente. În timpul episoadelor de apnee, nivelul de oxigen scade, iar dioxidul de carbon crește, condiții care activează regiunea pFL. Rezultatul este o reacție de „alertă” în organism, cu creșterea tensiunii arteriale.

O posibilă cale de tratament inovatoare

Studiul oferă nu doar o explicație, ci și o posibilă soluție. Cercetătorii au identificat o cale indirectă de control al regiunii pFL, prin intermediul corpusculilor carotidiene, mici structuri situate la nivelul gâtului. Acestea detectează modificările de oxigen și dioxid de carbon din sânge și trimit semnale către creier, inclusiv către zona pFL.

Blocarea activității acestor senzori ar putea reduce stimularea regiunii implicate în creșterea tensiunii arteriale. „Lucrăm la un medicament care să reducă activitatea acestor structuri și să controleze indirect această zonă a creierului”, a precizat Julian Paton. Avantajul ar fi că tratamentul nu ar trebui să pătrundă în creier, reducând riscurile și complicațiile. Totuși, rezultatele sunt preliminare și se bazează pe studii pe animale, fiind necesare studii clinice extinse pentru a confirma eficiența și siguranța acestei terapii.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, hipertensiunea afectează aproximativ o treime din populația adultă la nivel global.