Cluj 13°C
Timișoara 12°C
Iași 11°C
Constanța 13°C
Hawking: Elita „supraoamenilor” și cele 7 amenințări
Conform Mediafax: Reamintind avertismentele regretatului fizician Stephen Hawking, autoritățile și experții în domeniu discută din nou despre riscurile pe care le implică dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și a ingineriei genetice. Chiar dacă omul de știință s-a stins din viață în 2018, predicțiile sale rămân extrem de relevante în peisajul tehnologic actual. Hawking a considerat că supraviețuirea civilizației depinde de modul în care omenirea va gestiona aceste noi tehnologii și de capacitatea de a preveni dezastrele globale.
Inteligența artificială: un risc pentru umanitate
Una dintre cele mai mari temeri ale lui Stephen Hawking viza dezvoltarea unei inteligențe artificiale capabile să depășească abilitățile umane. Fizicianul nu se aștepta neapărat la apariția unor mașini cu intenții malefice, ci la sisteme extrem de eficiente, care ar putea urmări obiective incompatibile cu interesele oamenilor. El compara această situație cu modul în care, în timpul construirii unei hidrocentrale, un mușuroi de furnici ar putea fi distrus accidental.
Hawking avertiza, de asemenea, asupra dezvoltării armelor autonome, subliniind necesitatea reglementării acestor tehnologii înainte ca o cursă a înarmării să înceapă. Pe lângă acestea, el considera că oamenii modificați genetic ar putea forma o nouă elită. Tehnologii precum CRISPR, ce permit modificarea precisă a materialului genetic, ar putea deschide noi posibilități medicale, dar și noi forme de inegalitate. Fizicianul se temea că accesul inegal la astfel de intervenții ar putea duce la apariția unei categorii de „supraoameni”, capabili să-și îmbunătățească permanent propriile caracteristici, dezavantajând astfel persoanele fără modificări genetice.
Alte pericole globale semnalate de Hawking
Pe lângă riscurile tehnologice, Stephen Hawking a atras atenția și asupra altor amenințări la adresa civilizației umane. El considera conflictele nucleare printre cele mai grave pericole create chiar de omenire, sugerând că dezvoltarea tehnologică nu a fost însoțită de o capacitate similară de cooperare și responsabilitate. Reducerea agresivității și cultivarea empatiei erau, în opinia sa, esențiale pentru evitarea unor conflicte cu urmări catastrofale.
Încălzirea globală, topirea calotelor glaciare și modificările sistemelor climatice au fost, de asemenea, subiecte de îngrijorare pentru fizician. El invoca planeta Venus, unde temperaturile extreme și efectul de seră fac suprafața incompatibilă cu viața umană, pentru a ilustra pericolele unor schimbări climatice extreme.
Impactul unui asteroid de mari dimensiuni a fost o altă amenințare cosmică semnalată de Hawking. El amintea de evenimentul din urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani, asociat cu dispariția dinozaurilor. Fizicianul avertiza asupra vulnerabilității Pământului în fața unor asemenea evenimente, deși cercetările în domeniu au avansat semnificativ.
Contactul cu extratereștrii, deși considerat posibil, a reprezentat un alt motiv de prudență pentru Hawking. O civilizație extraterestră mult mai avansată tehnologic ar putea avea interese imposibil de anticipat, iar o eventuală întâlnire nu trebuia presupusă automat pașnică.
În fața acestor numeroase riscuri, Stephen Hawking susținea că supraviețuirea pe termen foarte lung a umanității nu ar trebui să depindă exclusiv de Pământ. El considera Luna și Marte posibile prime destinații pentru viitoare așezări umane, deși colonizarea permanentă rămâne extrem de complicată din cauza radiațiilor cosmice, a gravitației diferite și a dificultății asigurării resurselor. Hawking era, de asemenea, interesat de călătoriile interstelare și de tehnologii promițătoare precum fuziunea nucleară, văzând în cercetarea științifică o sursă de soluții pentru provocările viitoare.
Sursa: Mediafax
