Guvernul lui Ilie Bolojan a ocolit Parlamentul de 84 de ori prin ordonanțe de urgență, invocând constrângeri fiscale, termene limită pentru fonduri europene și contextul geopolitic instabil. Informația reiese dintr-o informare consultată de Știripesurse.ro, care detaliază motivele pentru care Executivul a ales să legifereze prin OUG-uri, marginalizând implicit rolul legislativ al Parlamentului.
Deputatul Verginia Vedinaș a inițiat o interpelare adresată premierului Bolojan, solicitând explicații cu privire la utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență în domeniul economic. Parlamentarul a exprimat îngrijorarea că această practică afectează echilibrul puterilor în stat și stabilitatea economică.
Nu este pentru prima dată când un parlamentar aduce acuzații similare. De-a lungul timpului, mulți legislatori au catalogat Parlamentul drept o simplă „anexă” a Guvernului sau o „mașină de vot”, care validează deciziile luate la Palatul Victoria, fără o dezbatere adecvată în forurile parlamentare. Practica OUG-urilor, prin care o măsură intră în vigoare imediat, iar Parlamentul este chemat ulterior să o aprobe, uneori chiar și la distanță de o lună, a devenit o obișnuință. Respingerea sau modificarea unei OUG în Parlament reprezintă, de regulă, o excepție.
Constrângeri bugetare și angajamente europene
Secretarul de stat Nini Săpunaru, responsabil de relația Guvern – Parlament, a transmis un răspuns deputatului Vedinaș, în care a prezentat argumentele Guvernului pentru utilizarea ordonanțelor de urgență. Conform Executivului, deși legiferarea este responsabilitatea exclusivă a Parlamentului, Constituția prevede o excepție prin care Guvernul poate substitui Parlamentul în anumite situații.
Printre principalele motive invocate se numără „constrângerile fiscale severe” și „obligațiile ferme” asumate de România în cadrul mecanismelor europene de coordonare economică și bugetară. Menținerea țintei de deficit bugetar a fost considerată crucială pentru stabilitatea financiară, fiind necesare măsuri rapide pentru a evita dezechilibre macroeconomice majore. Orice întârziere ar fi riscat capacitatea statului de a-și finanța cheltuielile publice și ar fi afectat credibilitatea României pe piețele financiare, precum și respectarea angajamentelor europene.
Fondurile europene, un alt factor determinant
Un alt argument cheie prezentat de Guvern vizează termenele-limită imperative impuse de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nerespectarea acestor termene ar fi dus la suspendarea sau pierderea unor sume semnificative din fonduri europene nerambursabile, cu consecințe directe asupra bugetului și asupra capacității statului de a susține politici publice esențiale.
Guvernul a mai menționat contextul geopolitic internațional caracterizat de „instabilitate accentuată” și „riscuri sporite la adresa securității economice și sociale”. În acest sens, ordonanțele de urgență au fost considerate necesare pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a serviciilor publice esențiale și pentru protejarea categoriilor vulnerabile ale populației.
Prevenirea blocajelor administrative
Un ultim argument folosit de Guvern este „necesitatea asigurării bunei guvernări, a funcționării eficiente și coerente a autorităților publice, precum și a prevenirii blocajelor administrative și funcționale”. Conform Constituției, Executivul poate adopta ordonanțe de urgență „numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”.
Pe 6 mai, deputata Verginia Vedinaș a declarat că va analiza răspunsul Guvernului și va decide ce măsuri legislative vor fi necesare pentru a asigura respectarea rolului Parlamentului în procesul de legiferare.
