Guvernul neagă acuzațiile de presiuni asupra CCR privind reforma pensiilor magistraților
Guvernul a respins acuzațiile formulate de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, referitoare la o presupusă presiune exercitată de premierul Ilie Bolojan asupra Curții Constituționale (CCR). Într-un răspuns oficial oferit vineri, purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a precizat că premierul a prezentat doar „o situație de fapt” legată de reforma pensiilor magistraților, subliniind că nu a cerut un verdict anume din partea CCR.
Într-o scrisoare adresată CCR, Bolojan a avertizat că neadoptarea unei decizii în privința acestui proiect ar putea conduce la pierderea unor fonduri europene esențiale pentru România, în contextul programului național de redresare și reziliență (PNRR). Aceasta a fost interpretată de Lia Savonea drept o formă de ingerință în activitatea justiției, argumentând că avertizările legate de consecințele financiare depășesc atribuțiile guvernului.
Reacția autorităților
„Premierul nu a emis niciun fel de presiuni asupra CCR, nici nu a formulat avertismente, ci a dorit doar să prezinte faptele”, a declarat Ioana Dogioiu. Aceasta a subliniat că mesajul transmis de Bolojan urmărea să asigure că instanța este complet informată în privința implicațiilor economice ale deciziilor sale. Dogioiu a adăugat, de asemenea, că Lia Savonea a procedat similar în trecut, prin transmiterea unor expertize către CCR despre pensiile magistraților.
Savonea a reacționat vehement, afirmând că avertizarea premierului reprezintă o „ingerință incompatible cu principiul separației puterilor în stat”. Într-un comunicat, aceasta a spus că „independența justiției nu trebuie să fie un obstacol în fața angajamentelor europene ale României”.
Presiuni și implicații legale
La nivel juridic, situația este complexă. Conform articolului 148 din Constituție, autoritățile române au obligația de a respecta angajamentele asumate în raport cu Uniunea Europeană. Totodată, Savonea argumentează că această realitate nu poate justifica presiuni asupra CCR, subliniind că „deciziile instanțelor trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice”.
Lia Savonea a mai alertat asupra riscurilor pe care astfel de demersuri le prezintă pentru credibilitatea instituțiilor statului, spunând că „orice încercare de influențare a unei instanțe constituționale riscă să dăuneze grav încrederii publicului”.
Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Guvernului a insistat că informațiile transmise de premier nu constituie presiuni, ci sunt menite să clarifice responsabilitățile fiecărei instituții în procesul de reformă.
Decizia CCR și contextul european
Curtea Constituțională se va reuni pe 11 februarie pentru a analiza sesizarea Înaltei Curți, în contextul în care reforma pensiilor magistraților este văzută ca un jalon crucial în obținerea fondurilor europene. Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorările legate de reformele din justiție, dar a promis că va aștepta decizia CCR înainte de a transmite o recomandare oficială.
„Decizia CCR va avea un impact semnificativ asupra desfășurării programului, iar Guvernul este conștient de acest lucru”, a punctat Dogioiu. Astfel, soarta reformei, dar și a fondurilor europene pentru România, rămâne în mâinile judecătorilor constituționali, iar tensiunea dintre Guvern și instanța supremă continuă să crească.
În final, discuțiile din jurul acestui subiect evidențiază provocările pe care România le înfruntă în încercarea de a armoniza reformele interne cu așteptările Uniunii Europene, păstrând în același timp un climat de independență în justiție. Dialogul dintre autorități este, așadar, esențial, dar trebuie să se desfășoare în limitele respectului față de statul de drept.
