„Războiul palatelor” și cetățeanul uitat: De ce guvernanța publică este esențială pentru justiție România se confruntă cu tensiuni tot mai mari între instituțiile statului, cu implicații directe asupra cetățenilor

„Războiul palatelor” și cetățeanul uitat: De ce guvernanța publică este esențială pentru justiție

România se confruntă cu tensiuni tot mai mari între instituțiile statului, cu implicații directe asupra cetățenilor. Un avocat și cadru didactic atrage atenția asupra necesității unei abordări transparente și responsabile a guvernării publice, în special în ceea ce privește sistemul judiciar. Acesta subliniază importanța clarității rolurilor, a mecanismelor de responsabilizare și a evaluării performanței instituționale.

Conflicte instituționale și pierderea de vedere a interesului public

Sistemul judiciar ar trebui să funcționeze în beneficiul cetățeanului, nu ca o „cetate închisă”. Cu toate acestea, în prezent, pare adesea prins într-un „război al palatelor”, unde Executivul și Justiția se privesc cu suspiciune. Această situație generează o lipsă de încredere în instituțiile statului, iar cetățeanul este cel care suportă consecințele. Este important ca instituțiile să înțeleagă că nu există pentru a-și proteja privilegiile, ci pentru a oferi servicii publice eficiente.

Autorul textului susține că discuțiile despre „independența” justiției nu ar trebui să fie folosite ca un scut împotriva oricărei critici. În schimb, este nevoie de o arhitectură a responsabilității și de o realitate economică. Un exemplu relevant este discuția despre „normarea muncii”. Considerată inițial un instrument de eficientizare, aceasta riscă să devină un exercițiu formal dacă nu este corelată cu resursele reale, inclusiv suplimentarea posturilor și investițiile în infrastructură. Presiunea suplimentară asupra magistraților și personalului auxiliar nu rezolvă problema duratei proceselor, ci poate amplifica riscul unor noi condamnări la CEDO.

Responsabilitate și transparență: Fundamentele unei justiții moderne

Pentru a moderniza justiția, este nevoie de o dezbatere deschisă despre arhitectura reformei. Cine stabilește prioritățile? Cum sunt distribuite responsabilitățile între Ministerul Justiției, CSM și celelalte instituții relevante? Cum măsurăm performanța sistemului fără a afecta independența decizională a judecătorilor? Guvernanța publică înseamnă, în esență, modul în care se exercită puterea în numele cetățeanului. Este vorba despre responsabilitate, claritate și evaluare.

Lipsa unei abordări coerente riscă să transforme reforma într-un simplu discurs. Leadership-ul sistemic nu poate fi improvizat sau fragmentat. Reforma Justiției nu este doar o dezbatere despre competențe constituționale, ci despre design instituțional, care trebuie să respecte echilibrul între puteri, cooperarea loială și orientarea către interesul public.

În contextul aderării României la OECD, standardele de guvernanță sunt tot mai invocate. Acestea definesc modul în care se exercită puterea în numele cetățeanului. Un sistem judiciar eficient, echitabil și accesibil este esențial pentru funcționarea statului de drept.

Recent, au fost lansate dezbateri publice pe marginea proiectului de lege privind reforma sistemului de pensii speciale, care ar putea avea implicații asupra bugetului și a independenței Justiției.

Sursa: Economica