Cluj 6°C
Grăsimile și Parkinson: Studiul care schimbă tot despre boală
O enzimă din organism, implicată în producerea grăsimilor, ar putea agrava afectarea neuronală în boala Parkinson, potrivit unei cercetări recente, deschizând noi perspective în lupta împotriva acestei afecțiuni. Studiul, realizat de cercetători din Singapore, sugerează o posibilă direcție de tratament prin vizarea acestei enzime, numită glicerol-3-fosfat aciltransferază (GPAT). Rolul său specific în celulele nervoase o propulsează drept o potențială țintă pentru dezvoltarea unor viitoare tratamente.
Mecanismul din spatele bolii Parkinson
Cercetătorii au identificat un mecanism prin care procesele metabolice din celulele nervoase influențează evoluția bolii Parkinson. Rezultatele indică faptul că anumite enzime implicate în metabolismul grăsimilor pot amplifica afectarea celulară asociată acestei boli. Studiul a arătat că GPAT poate intensifica efectele toxice ale alfa-sinucleinei, o proteină care se acumulează în creierul pacienților cu boala Parkinson. Acest efect apare prin modificarea modului în care celulele nervoase procesează grăsimile.
În experimente de laborator, reducerea activității GPAT a dus la scăderea afectării celulelor nervoase, atât în cazul musculițelor de oțet, cât și în celule cerebrale de șoarece cultivate în laborator. Mitocondriile, considerate uzinele energetice ale celulelor, au fost afectate de activitatea GPAT, contribuind la deteriorarea acestora și la reducerea capacității de producere a energiei. În același timp, crește toxicitatea alfa-sinucleinei, generând un efect cumulativ asupra celulelor nervoase.
Testarea unui nou compus
Pentru a înțelege mecanismele implicate, cercetătorii au utilizat musculițe modificate genetic pentru a produce cantități crescute de alfa-sinucleină umană, un model frecvent folosit în studiul bolii Parkinson. Analiza genetică a permis identificarea unor gene implicate în toxicitatea indusă de alfa-sinucleină. Dintre acestea, gena mino a avut un efect semnificativ asupra simptomelor și codifică enzima GPAT.
Cercetătorii au testat un compus numit FSG67, care inhibă activitatea GPAT și a fost studiat anterior în contextul tulburărilor metabolice. Administrarea acestui compus la musculițe a redus efectele nocive ale alfa-sinucleinei, inclusiv agregarea proteinei și afectarea legată de metabolismul grăsimilor. Efecte similare au fost observate și în celule cerebrale de șoarece cultivate în laborator.
Următoarele etape ale cercetării
Autorii studiului subliniază că afectarea excesivă a metabolismului lipidic în celulele nervoase crește semnificativ toxicitatea alfa-sinucleinei. Rezultatele sugerează că ţintirea metabolismului grăsimilor ar putea reprezenta o strategie terapeutică în boala Parkinson, pentru care nu există în prezent tratamente care să modifice evoluția bolii. Cercetările viitoare vor urmări confirmarea acestor rezultate și explorarea dezvoltării unor inhibitori ai GPAT ca potențiale opțiuni terapeutice.
