Încrengături genetice: Bărbații neanderthalieni, femeile homo sapiens Cercetătorii au descoperit că încrucișările dintre oameni și neanderthalieni au urmat un tipar distinct: bărbații din specia dispărută se împerecheau cu femeile homo sapiens
Încrengături genetice: Bărbații neanderthalieni, femeile homo sapiens
Cercetătorii au descoperit că încrucișările dintre oameni și neanderthalieni au urmat un tipar distinct: bărbații din specia dispărută se împerecheau cu femeile homo sapiens. Studiul, bazat pe analiza cromozomului X și a datelor genetice antice, sugerează o asimetrie în aceste relații preistorice, aruncând o lumină nouă asupra interacțiunilor dintre cele două specii.
Cromozomul X și indiciile genetice
Analiza genetică a cromozomului X, un cromozom sexual, a fost cheia înțelegerii acestui fenomen. Femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbații au un cromozom X și un cromozom Y. Spre deosebire de majoritatea populațiilor, africanii sub-saharieni prezintă o cantitate mică sau chiar deloc de ADN neanderthalian pe cromozomii lor X. Această particularitate se datorează faptului că strămoșii lor nu s-au amestecat cu neanderthalienii.
Studiile au arătat că oamenii moderni, cu excepția africilor, au între 1% și 4% ADN neanderthalian în genomul lor. În schimb, analiza genomurilor neanderthalienilor a relevat un exces de ADN de Homo sapiens pe cromozomii X, indicând o împerechere preferențială între bărbații neanderthalieni și femeile Homo sapiens.
De ce această asimetrie?
Motivul pentru care aceste împerecheri au avut loc rămâne un mister. Cercetătorii sugerează că această preferință ar putea fi rezultatul unor alegeri conștiente sau, posibil, al unor relații forțate. „Preferințele uneia sau ale ambelor părți ar putea produce aceste tipuri de modele, cu sau fără consimțământul celeilalte”, a declarat geneticianul Alexander Platt de la Universitatea Pennsylvania.
Se speculează că absența ADN-ului neanderthalian pe cromozomul X la oameni s-ar fi datorat incompatibilității genetice, care ar fi dus la probleme de sănătate pentru urmași sau chiar la infertilitate. Totuși, abundența ADN-ului Homo sapiens pe cromozomul X al neanderthalienilor contrazice această teorie. Modelarea matematică a confirmat că modelul de împerechere descris ar putea reproduce tiparele genetice observate.
Neanderthalienii, o parte din noi
Homo sapiens și Neanderthalienii au avut un strămoș comun până în urmă cu aproximativ 600.000 de ani. Neanderthalienii, dispăruți acum 40.000 de ani, au împărtășit multe similarități cu oamenii moderni, inclusiv comportamente complexe. Interacțiunea dintre cele două specii este dificil de stabilit doar pe baza dovezilor arheologice și genetice. „Nu avem cum să știm dacă acele încrucișări se bazau pe un scenariu de conflict”, a menționat Sarah Tishkoff, genetician la Universitatea Pennsylvania.
În Eurasia, Homo sapiens a depășit numeric Neanderthalienii. „Dacă ținem cont că în acea zonă ar fi putut exista de 10 până la 20 de ori mai mulți Homo sapiens decât Neanderthalieni, observația că noi aveam până la 5% strămoși Neanderthalieni în urmă cu 30.000 până la 40.000 de ani sugerează că este perfect rezonabil să presupunem că a existat pur și simplu atât de multă încrucișare încât specia noastră a inundat fondul genetic – și că Neanderthalienii nu au dispărut deloc, ci doar au devenit o parte din noi”, a explicat Alexander Platt. Aproximativ șase miliarde de oameni poartă în prezent aproximativ 2% din genomul neanderthalian, echivalentul a 120 de milioane de genomuri.
Sursa: Digi24