Gândirea liberă, mai puțin control cerebral

Conform Descopera: Descoperire neașteptată: Cortexul prefrontal ar putea bloca inovația

Un nou studiu derulat pe șoareci aduce în atenția comunității științifice o perspectivă surprinzătoare asupra funcționării creierului. Cercetătorii de la Universitatea Emory au demonstrat că, în anumite condiții, cortexul prefrontal medial, considerat un centru executiv al creierului, ar putea, de fapt, să împiedice adoptarea unor noi strategii de învățare mai eficiente. Această zonă cerebrală, responsabilă în mod tradițional de memoria de lucru, luarea deciziilor și flexibilitatea cognitivă, ar putea, paradoxal, să blocheze „gândirea în afara tiparelor”.

Experimentele, publicate în revista științifică Science Advances, au vizat comportamentul instinctiv al femelelor de șoarece de a recupera puii rătăciți. Acestea au fost plasate într-un labirint în formă de T, unde au manifestat o strategie de tipul „câștigă-rămâi”: reveneau în brațul labirintului unde găsiseră anterior un pui, ignorând inițial un semnal sonor ce indica locația corectă a acestuia.

Accentuarea învățării prin dezactivarea zonelor cerebrale

În mod obișnuit, șoarecii din grupul de control au necesitat între patru și opt zile de antrenament pentru a renunța la acest obicei instinctiv și a învăța să urmeze semnalul auditiv. Însă, rezultatele s-au modificat semnificativ atunci când cercetătorii au folosit metode chemogenetice pentru a dezactiva anumite regiuni cerebrale.

Silențierea cortexului auditiv a avut un impact negativ asupra capacității de învățare, animalele rămânând fidle strategiei inițiale. Spre deosebire de aceasta, inhibarea cortexului prefrontal medial a accelerat dramatic adoptarea noii strategii auditive. Majoritatea șoarecilor au stăpânit noua metodă în doar două sau trei zile. Interesant este faptul că, atunci când activitatea prefrontală a fost restabilită, animalele au revenit la vechiul comportament.

Potențial pentru noi terapii cognitive

Aceste descoperiri sugerează că procesul de achiziție a unei noi abilități ar putea implica depășirea activă a unei regiuni cerebrale care, în mod normal, susține rutinele stabilite anterior. Cercetătorii compară acest mecanism cu practicile de meditație, unde individul învață să-și disciplineze mintea să se concentreze pe prezent, eliberându-se de ruminațiile legate de trecut sau de planurile viitoare.

Laboratorul Liu își extinde acum cercetările, investigând șoareci modificați genetic pentru a prezenta markeri asociați cu autismul. Totodată, se explorează posibilitatea testării acestui model pe subiecți umani, utilizând tehnici non-invazive precum stimularea magnetică transcraniană. Obiectivul pe termen lung este dezvoltarea unor paradigme de tratament inovatoare pentru pacienții care suferă de tulburări cognitive legate de funcția executivă.

Sursa: Descopera